x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Mort, dar in Rolls Royce

Mort, dar in Rolls Royce

de Tudor Octavian    |    29 Iul 2008   •   00:00

SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Pentru mulTi artiSti, posibilitatea de a cutreiera lumea nu inseamna altceva decit sansa de a-si hotari singuri tara unde sa faca foame. Exista si-n saracie motive de multumire si motive de ratare. Una e sa fii un ratat intr-un fund de provincie romaneasca si alta sa mergi din rau in mai rau intr-o margine de Paris. Calatoriile, in sine, indiferent unde duc, sint un cistig. Daca nu te implinesti ca artist, te realizezi ca aventurier. Asa mi s-a prezentat in avion un fost actor american: Eram actor, dar acum sint aventurier. Cind l-am intrebat in ce consta aventurile sale mi-a explicat: ieri nici nu ma gindeam sa plec in Europa, iar azi gasesc ca e firesc sa ma gasesc in acest avion care ma trece Oceanul.



SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Pentru mulŢi artiŞti, posibilitatea de a cutreiera lumea nu înseamnă altceva decît şansa de a-şi hotărî singuri ţara unde să facă foame. Există şi-n sărăcie motive de mulţumire şi motive de ratare. Una e să fii un ratat într-un fund de provincie românească şi alta să mergi din rău în mai rău într-o margine de Paris. Călătoriile, în sine, indiferent unde duc, sînt un cîştig. Dacă nu te împlineşti ca artist, te realizezi ca aventurier. Aşa mi s-a prezentat în avion un fost actor american: Eram actor, dar acum sînt aventurier. Cînd l-am întrebat în ce constă aventurile sale mi-a explicat: ieri nici nu mă gîndeam să plec în Europa, iar azi găsesc că e firesc să mă găsesc în acest avion care mă trece Oceanul.

Am cunoscut, în urmă cu zece ani, un turc care şi-a deschis o măcelărie în Bucureşti. Afacerea i-a mers de două ori bine. A cîştigat bani, iar o femeie, pe care a cunoscut-o avînd bani, i-a născut un copil, de care povestea cu îndreptăţirea unei afaceri în dezvoltare. L-am regăsit pe turc la Constanţa, într-o altă măcelărie prosperă. Acum am cinci, două în România, două în Cehia şi una în Polonia. Şi cinci femei, a mai precizat el, cu aceeaşi expresie de îndreptăţit la noroc. Măcelăria şi familia!
O zi plinĂ de eŞecuri care nu contează. Suma eşecurilor care nu contează e un eşec pe linie, o înşiruire care contează, dînd ca total o stare de eşec. Suma unor succese mici, care nu contează, e ceva mai mult decît nimic, nu amorsează convingeri într-un inevitabil al reuşitei. Matematica izbînzii şi a poticnelii e răsturnată.

La Sotheny’s, un spaniol bogat cu piciorul drept frînt într-un accident de automobil se plimbă ca o vedetă, însoţit de comentariile publicului. A avut o problemă, cu un Rolls, mi se spune, ca şi cum moartea într-un Rolls Royce e o chestiune de rang. Bastonul spaniolului a costat o avere. Costumele şi le croieşte la o casă mare, care-i regizează infirmitatea, astfel încît să poată fi remarcat. Bogăţia dă clasă şi nenorocirilor. Ce bărbat interesant! Exclamă femeile. Dacă ar fi fost sărac, ar fi zis: Bietul băiat, atît de tînăr şi şchiop!

CÎnd eŞti Întrebat cît cîştigi, mă învaţă un diplomat de meserie, spune o sumă ameţitoare, dar  vaită-te că e o mizerie, că alţii iau de zece ori pe atît. În felul acesta îi tai pofta de dialog curiosului. Oricum nu te crede nici dacă-i spui adevărul. Omul care te iscodeşte cît cîştigi o face ca să te poată bîrfi din toată inima. Nu te simpatizează, dar are nevoie de un motiv, ca să-şi verse fierea din el fără griji de vinovăţie.

Sînt atÎt de multe contrafaceri pe piaţa românească de artă, încît poţi fi sigur că un tablou e original numai dacă nu-i semnat.

×
Subiecte în articol: editorial