x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mortul care voteaza

0
Autor: Ion Cristoiu 10 Feb 2007 - 00:00
Mortul care voteaza


ROMANIA CA TELENOVELA
Lui Culai Lovin ii convenea statutul de mort. Isi putea permite multe. Sa fure lemne din padure, sa se imbete la Floresti si sa faca galagie, sa umple de sange pe cate unul. Il prindeau si-l amendau. Cand venea adresa s-o plateasca, din sat se raspundea invariabil: Contravenientul nu exista, a murit demult.

ROMANIA CA TELENOVELA

Moto: "Traim in Romania, si asta ne ocupa tot timpul"
Mircea Badea - realizator tv

De mai bine de un an, Culai Lovin umbla peste tot pentru a demonstra ca nu e mort. Lucrurile au stat asa. In 1986, dintr-o greseala a primariei din sat, Culai Lovin a fost declarat mort. De asta el a aflat mult mai tarziu, la vreun an dupa aceea, cand a primit prin posta o adresa de la Floresti prin care era anuntat ca a murit. Adresa suna astfel: "Urmare a cererii dvs. cu nr... va informam ca figurati in evidentele noastre ca mort. Cu stima". Semnat indescifrabil.

Culai Lovin era cautat de Militie pentru ca escrocase niste insi in targ la Tulucesti. Le vanduse un cal ce se dovedise in cele din urma, dupa cateva zile, a fi o martoaga nenorocita. Culai Lovin o furase de pe un izlaz, o vopsise si o umflase cu pompa, de parea nu un cal, ci un bidiviu regal, si o dusese in targ. Dupa cateva zile, normal, bidiviul redeveni ceea ce era de fapt: martoaga. Mai intai ii cazu vopseaua si se facu tarcat, mai ceva ca o zebra. Dupa care incepu sa se dezumfle. Se dezumfla incetul cu incetul, de-a lungul unei saptamani. Pe noul proprietar il sperie nu atat dezumflatul cat faptul ca parea interminabil. In fiecare dimineata mergea la grajd cu inima cat un purice. Se astepta sa gaseasca acolo, in loc de cal, un soricel. Si cum avea un motan al dracului, se putea pomeni ca-i inghitea calul. Omul se planse la Militia judeteana. Aceasta, care se chinuia sa descopere de mai mult timp o retea de falsificatori de cai la nivel national, emise mandat de arestare impotriva lui Culai Lovin. Din sat i se raspunse, printr-o adresa batuta la masina, ca cel cautat murise de vreo luna. Militia clasa dosarul. Lui Culai Lovin ii convenea statutul de mort. Isi putea permite multe. Sa fure lemne din padure, sa se imbete la Floresti si sa faca galagie, sa umple de sange pe cate unul. Il prindeau si-l amendau. Cand venea adresa s-o plateasca, din sat se raspundea invariabil: Contravenientul nu exista, a murit demult.

Dupa Revolutie, lucrurile se schimbara. Veni Legea Fondului funciar. Culai Lovin facu cerere sa i se dea pamanturile inapoi. I se raspunse prompt: n-aveti dreptul, sunteti mort. La sosirea primei adrese, Culai Lovin facu mare galagie. Se duse la Primarie cu o falca-n cer si una-n pamant. Primarul ii spuse zambind: Ne pare rau, stim ca n-ai murit, dar in acte scrie ca esti mort. Asa ca nu te putem ajuta. Cel mai bine ar fi daca ti-ai scoate o dovada din care sa rezulte ca esti viu. Te prezinti cu ea la noi si, pe baza ei, iti eliberam adeverinta de proprietate. Insufletit de idee, Culai Lovin se arunca in lupta. Numai ca lucrurile se dovedira mult mai complicate decat se astepta el. Peste tot i se cereau dovezi dupa dovezi. Dovezi ca n-a murit. Dovada de la biserica, in care sa se arate ca n-a fost inmormantat. Hartia asta nu era suficienta. Din faptul ca n-ati fost inmormantat la biserica din sat nu rezulta, automat, ca n-ati murit. Apoi, puteati fi inmormantat la o alta biserica. Din alt sat sau chiar din alta tara. Puteati sa nu fiti inmormantat. Cadavrul dumneavoastra poate zace si acum intr-o pivnita sau intr-o rapa. Trebuie sa dovediti ca in anii in care pretindeti ca ati fost viu, n-ati fost mort.

Culai Lovin se puse pe treaba. Aduna din sat declaratii peste declaratii. Pentru ca marturia neveste-si nu era luata in considerare, fiind suspectata ca partinitoare, aduse in cele din urma marturia unei amante. Faptul ca in acest timp se culcase cu cineva - i se spusese - era o dovada ce atarna greu in verdictul final. La aceasta marturie, obtinuta cu greu, pentru ca femeia era maritata, se adaugasera altele. Adresa de la CFR, din care sa rezulte c-a mers cu trenul. Certificate medicale, care sa demonstreze ca in aceasta perioada facuse radiografii. Un mort nu putea fi radiografiat, sustineau cei de la Notariatul din Floresti. Pana la urma, lucrurile s-au rezolvat. Au venit alegerile parlamentare si prezidentiale. Primarului, membru al partidului de guvernamant, ii frigea buza dupa cativa morti care sa voteze pentru partidul sau. Culai Lovin primi astfel, in fine, o adeverinta ca e viu.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   lovin,   culai,   mort,   culai lovin

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de