x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Moştenitorii

0
Autor: Tudor Octavian 01 Mai 2008 - 00:00

SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Nişte savanţi i-au salvat vocea lui Pavarotti cînd acesta a murit şi, ca să nu existe discuţii, i-a fost transferată unui anonim, prin tragere la sorţi. Acum, cu vocea lui Pavarotti cîntă unul, Raşid Paravanov, într-o cîrciumă din Cecenia.



SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Nişte savanţi i-au salvat vocea lui Pavarotti cînd acesta a murit şi, ca să nu existe discuţii, i-a fost transferată unui anonim, prin tragere la sorţi. Acum, cu vocea lui Pavarotti cîntă unul, Raşid Paravanov, într-o cîrciumă din Cecenia.

Nimic de acum înainte n-o să se mai piardă cînd moare omul. Dacă mortul ştia limbi străine, i le ia automat altul. În curînd, toată omenirea o să vorbească limbi străine, o să cînte la pian şi o să sară în înălţime. Vreau să spun că nici un talent n-o să se mai piardă, de îndată ce persoana dă ortul popii. Mare descoperire! Eu, care sînt idiot la limba engleză şi, de fiecare dată cînd plec la New York, învăţ exact ca-n prima zi, să conjug "to be" şi "to have", ajung, cu puţin noroc la tragerea la sorţi a limbilor străine disponibile, vorbitor de swahilli sau de spaniolă, fără să mişc un deget. Doar printr-o mică intervenţie pe creier. O simplă injecţie cu talent şi cunoştinţe.

Fiindcă toată treaba e abia la început, tragerile la sorţi sînt bineînţeles aranjate. Iau americanii tot. În fiecare zi citeşti în ziare că angrosistul Rozenberg s-a trezit peste noapte mare cunoscător de fizică şi de chimie cosmică, după ce a făcut infarct un Premiu Nobel, la observatorul astronomic din Pirinei, iar un alt american, Goldenberg, om la 64 de ani, a alergat suta de metri în 9 secunde şi 36 de sutimi după ce un fost recordman mondial a fost găsit mort dintr-o supradoză cu heroină. Aşa e întotdeauna cu noutăţile ştiinţifice, profită mai întîi de ele cei bogaţi şi puternici. Unii or să vorbească zeci de limbi şi de dialecte şi, în plus, or să primească tot felul de talente de finanţişti şi de specialişti NASA, în vreme ce prostimea s-ar putea să devină şi mai proastă. Ce scofală e cînd un bulgar cu opt clase primare îl moşteneşte, prin tragere la sorţi, fireşte, pe un mort analfabet din Brazilia?

Aici e defectul invenţiei, că totul o să se moştenească: şi geniul, dar şi imbecilitatea, şi harul muzical, dar şi darul băuturii. Şi virilitatea, dar şi impotenţa. Totul, nu doar ce-i bun în omul care piere. Savanţii, care au pus la punct transferul de personalitate, nu s-au priceput s-o facă selectiv. Un cioban, care a trăit numai la stînă, îşi dă seama dintr-o dată că poate să predea algebra cuantică la Universitatea din Heidelberg, dar împreună cu asta i s-a repartizat de la acelaşi neamţ şi o impotenţă de profesor bătrîn, care altceva decît catedra lui n-a ştiut. Spuneţi şi dumneavoastră ce să facă un cioban cu algebra asta cuantică dacă dă într-o magine de pădure peste o femeie care culege ciuperci? Invenţiile, mai ales cînd sînt globale, trebuie făcute mai rar şi mai cu cap. Omul cu un computer în faţă e ca şi cum ar fi moştenit încă un creier. Şi ce creier! Ce o să facă, primind deodată două sau cinci creiere, atîtea milioane şi milioane de neisprăviţi, care nu l-au folosit cum trebuie nici pe acela de la natură? La ce sînt bune ştiinţa şi puterea dacă ajung la cine habar n-are la ce-s bune? Eu nu-mi explic altfel cum au devenit unii bogaţi şi puternici peste noapte, decît moştenind nişte minţi de colonei şi generali de Securitate. Şi, desigur, şi obiceiurile acestora.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de