x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Moţiune de cenzură de la UE

0
Autor: Ionuț Bălan 12 Feb 2009 - 00:00

Un acord de prefinanţare sau un împrumut general de la UE "nu ar strica", a declarat luni guvernatorul Isărescu. Dar ce ne facem că UE tocmai se pregăteşte să declanşeze împotriva României procedura de deficit bugetar excesiv?!



Oare ne va monitoriza pentru că am depăşit nivelul de deficit bugetar de 3% din PIB prevăzut în Pactul de Stabilitate şi în acelaşi timp ne va acorda, drept recompensă, un împrumut general?! Analiştii optimişti încearcă să calmeze spiritele spunând că în această situaţie se vor găsi încă nouă membri ai UE şi că, în condiţii de criză, Comisia Europeană (CE) va trece cu vederea încălcarea respectivului parametru. Probabil că aşa se va şi întâmpla în cazul multor ţări de pe listă, dar e greu de crezut că România va scăpa doar cu un simplu deget ară­tat spre obraz. Săptămâna Financiară observa că în tri­mes­trul patru al anului trecut veniturile bugetare s-au mic­şorat cu 2%, în timp ce cheltuielile publice au avansat cu 20%. Deci, nu încasările în scădere, pe fondul crizei, au aruncat de­ficitul bugetar peste 5% din PIB, ci cheltuielile generate de ale­geri!

Trecând de la partea optimistă a spectrului de analişti la cea pesimistă, ideea ce predomină este că Executivul de la Bruxelles abia aşteaptă un motiv să întrerupă finanţările europene pentru a lăsa banii la dispoziţia "bătrânelor doam­ne" ale Uniunii, ce trec printr-o perioadă dificilă. Iar sancţionarea României cu suspendarea fondurilor de coeziune, adaugă scepticii, ar avea un impact deosebit de ne­gativ, pentru că ar anula o sursă ceva mai sigură de finanţare a deficitului extern, în condiţiile în care investiţiile străine directe, creditele externe, exporturile şi remitenţele de la lucrătorii din străinătate constituie tot atâtea motive de incertitudine.

Haideţi să mergem însă pe calea de mijloc. Să lăsăm deoparte părerile potrivit cărora dacă alţi membri UE nu păţesc nimic, nici României n-are ce să i se întâmple, dar şi pe acelea conform cărora CE ne aşteaptă la cotitură. Să pornim de la premisa că UE are intenţii bune, ne va monitoriza şi dacă Guvernul va fi în stare să reechilibreze economia (printre care un deficit bugetar de 2% din PIB), România "va putea ieşi rapid din procedura de deficit excesiv şi nu va ajunge în situaţia de a fi penalizată", după cum arată comunicatul Ministerului Finanţelor Publice. Ei, tocmai aici apare problema. Va putea face faţă Guvernul actual unei perioade de monitorizare? Dacă CE va vedea că nu, probabil va cere alţi parte­neri de dialog (unii care să înţeleagă, să se priceapă şi să încerce să facă ceva) şi abia apoi am putea primi banii ce "nu ar strica". În măsura în care creditul de la UE se va dovedi a fi, de fapt, o sursă vitală, şi nu doar un ajutor margi­nal, vom proceda la tot ceea ce ne cere Comisia pentru a o asigura că România nu face praf (din cauza nepriceperii sau a corupţiei) banii daţi cu împrumut. Şi dacă pentru asta vor trebui remaniaţi mulţi miniştri, chiar numit un alt premier, se vor adeveri spusele celor care susţin că Guvernul actual nu este decât unul de sacrificiu.

Sigur cele de mai sus pot părea rodul unei ima­ginaţii bolnave, numai că CE ne-a spus deja ce rezultate aşteaptă: îmbunătăţirea mediului de afa­ceri şi reducerea surselor de corupţie. Cea mai bună cale pentru atingerea acestor deziderate ar fi grăbirea adoptării euro, fiindcă în lipsa ajutorului dat de politica monetară, oamenii politici ar fi condiţionaţi să comprime puternic cheltuielile publice pentru a păstra atractivitatea mediului economic. Ca să exemplificăm această ultimă chestiune, ar însemna ca cineva care construieşte cu bani publici o şcoală sau asfaltează un drum să nu mai pretindă de trei ori mai mult decât face, iar apoi lipsa de performanţă ori interesul de grup să fie mascat prin variaţii de curs.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de