Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ştabii zişi şi democratici puseseră la punct poziţia ţării in secret, departe de ochii opiniei publice. O chestiune crucială pentru interesele naţionale fusese rezolvată in cel mai pur stil ceauşist.
Cine a urmărit miercuri seară Sinteza zilei de la Antena 3 n-a putut să nu sesizeze un conflict intre mine şi Mihai Gădea, moderatorul emisiunii.
Un conflict profesional, desigur.
Mihai Gădea anunţase şi pregătise un subiect legat de eternul scandal dintre Palate.
Eu mi-am zis că trebuie să-l inlocuim cu un alt subiect: poziţia Romăniei la Summit-ul UE de a doua zi in chestiunea Tratatului Constituţional.
Mihai Gădea considera că, din punctul de vedere al ratingului - decisiv in opţiunea unui moderator - , subiectul inspirat din ciorovăiala internă era bine ales.
Eu socoteam că, din punctul de vedere al ratingului, abordarea felului in care Romănia se infăţişa la Bruxelles era mult mai eficient.
Cum să nu fie interesant pentru romăni un asemenea subiect?, imi spuneam. Chestiunea Tratatului Constituţional era vitală pentru interesul naţional. Chiar dacă Germania, in efortul de a debloca negocierile, eliminase termenul de Constituţie, suspect francezilor şi olandezilor, Tratatul aflat in discuţie e o Constituţie pentru statele membre ale UE.
Ca şi in cazul unei ţări, o Constituţie a UE poate corespunde sau nu intereselor specifice ale unui stat membru.
Marea Britanie considera, de exemplu, că prioritatea Dreptului Comunitar, prevăzută de Tratat, ar afecta anumite prevederi din dreptul său intern.
Polonia contesta sistemul de vot, motivănd că el ii dă mai puţine drepturi in luarea deciziilor la nivel european decăt cel al Marilor Puteri.
Francezii şi olandezii spuseseră Nu la Referendum din teama faţă de o Uniune Europeană prea birocratizată.
O astfel de Uniune Europeană - au susţinut mulţi din Franţa şi din Olanda, dar nu numai din aceste ţări - riscă să fie un soi de Uniune Sovietică de tip nou.
Nomenclaturiştilor de la Kremlin le-ar lua locul birocraţii de la Bruxelles.
De interesul naţional ţine şi poziţia Germaniei in favoarea unei Uniuni Europene centralizate.
In competiţia acerbă, chiar dacă ascunsă opiniei publice mondiale, cu SUA, Germania vede in Uniunea Europeană un mijloc de a supravieţui.
De la 1 ianuarie 2007, Romănia e membră cu drepturi depline a UE.
Spre deosebire de perioada preaderare, Romănia avea acum toate şansele de a-şi face auzit punctul de vedere in chestiunea Tratatului Constituţional.
Un punct de vedere in acord cu interesele sale naţionale.
Odată adoptat Tratatul Constituţional, prevederile sale sunt obligatorii şi pentru Romănia.
Ce ne vom face dacă unele vor afecta interesele noastre naţionale?
Toate acestea erau argumente solide pentru credinţa mea că mandatul delegaţiei noastre la Consiliul Uniunii Europene se dovedea o chestiune vitală in răndul opiniei publice.
Or, aşa cum se vedea incă de miercuri seară, opinia publică nu fusese consultată asupra acestui mandat.
Nu fuseseră consultate nici partidele politice, reuniunea de la Victoria, din după-amiaza zilei respective fiind mai degrabă o intălnire la o cafeluţă cu premierul a liderilor de partid decăt o consultare. Ca să nu mai spunem că Traian Băsescu - purtătorul de cuvănt al Romăniei la Bruxelles - nici măcar n-a catadicsit să cheme partidele parlamentare la consultări in legătură cu poziţia Romăniei la Bruxelles.
Mult mai grav, opinia publică nu ştia nici măcar in ultimul ceas care va fi poziţia Romăniei in chestiunea Tratatului Constituţional.
Factorii responsabili - preşedintele, premierul, ministrul de Externe - susţineau că Romănia are deja o poziţie pe care delegaţia noastră urma s-o afirme la Consiliul European.
In toate ţările membre ale Uniunii Europene fuseseră organizate dezbateri publice vii, controversate, despre poziţia delegaţiilor la reuniunea de la Bruxelles.
In Romănia nu se organizase nici o dezbatere.
Ştabii zişi şi democratici puseseră la punct poziţia ţării in secret, departe de ochii opiniei publice.
O chestiune crucială pentru interesele naţionale fusese rezolvată in cel mai pur stil ceauşist.
Pănă la urmă, aşa cum s-a văzut, Mihai Gădea a trebuit să cedeze şi să accepte dezbaterea la Sinteza zilei de miercuri, 20 iunie 2007, a subiectului pe care eu il consideram de mare interes public.
Ion Cristoiu, Mihai Gădea, invitaţii săi Oana Stancu, Dan Andronic din studio, Adrian Cioroianu şi Valentin Stan prin telefon au abordat pe larg şi contradictoriu chestiunea felului in care delegaţia noastră se va prezenta la Bruxelles.
A doua zi, Mihai Gădea mi-a spus ratingul emisiunii:
O catastrofă!
Romănii au fost mult mai interesaţi de scandalul Casei lui Dan Iosif şi de sfărcurile incinse de caniculă ale nu ştiu cărei starlete din bordelul care e show-biz-ul dămboviţean decăt de felul in care Romănia işi va apăra interesele naţionale la Bruxelles.
Să mai spună cineva că hărţile nu greşesc situănd Romănia in Europa!
