x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Nascut fara generatie

Nascut fara generatie

de Tudor Octavian    |    02 Mar 2007   •   00:00
Nascut fara generatie

Unui romancier tanar i s-a spus ca trebuie sa-si gaseasca un loc in generatia lui, daca vrea sa ajunga undeva.

Unui romancier tanar i s-a spus ca trebuie sa-si gaseasca un loc in generatia lui, daca vrea sa ajunga undeva.

Tanarul, care era si reporter la paginile culturale ale unui cotidian, i-a luat un interviu scriitorului X, despre care se zicea ca a evoluat separat de generatia sa. Draga, l-a consolat batranul, nu exista generatii, ci numai caractere dominante si sateliti. Ca si tine, m-am intrebat de ce nu sunt dorit in gastile literare, care pe vremea inceputurilor mele isi ziceau "generatie". Nu eram respins. As spune mai degraba ca eram simpatizat. Si totusi tinut la distanta. Dar hai s-o luam de la cauza cauzelor. Dumitale iti place sa bei? Reporterul a raspuns ca bea cu moderatie. Te-ai imbatat ca porcul vreodata?, a insistat batranul. Reporterul a raspuns ca beat cu adevarat n-a fost niciodata. Dupa mai multe intrebari ale batranului, reporterul a admis ca, de fapt, nu bea deloc, dar ca incearca sa se "socializeze" stand cu paharul in mana din cand in cand. Tata era alcoolic, s-a scuzat reporterul. Genetic, am ceva contra betivilor. Cu colegii sunt amabil, pana ce li se tulbura privirea. Atunci ma ridic de la masa si dispar. Ei, cam asta e generatia, a conchis romancierul in varsta, o adunatura de betivi. Unii foarte talentati, altii cu un talent mititel si toti tare mandri de rezistenta lor la bautura. Toti din generatia mea au murit de ciroza ori au sfarsit-o si mai urat. Criticii socotesc ca a fost o generatie blestemata, cauta explicatii in afara realitatii. Cred ca e potrivit sa vorbim despre destin doar in treburile importante. Cand esti invitat intr-un juriu literar in provincie si stii ca toate aceste paranghelii locale sunt urmate de niste betii crunte, nu destinul e de vina. Poti sa nu te duci. Generatia mea a resimtit in ficati multimea de jurii, prezidii si comisii la care era invitata. Daca in loc de vodca si vin s-ar fi servit ceai, literatura romana contemporana ar fi fost alta.

Tanarul i-a marturisit batranului ca se simte ostracizat. Am gresit, a zis el, au tras de mine sa merg cu ei la carciuma si m-am impotrivit. Am crezut c-or sa ma inteleaga daca le povestesc de tata. Era sa iasa cu bataie. Erau deja abtiguiti, a zis batranul. Erau abtiguiti bine, a aprobat tanarul. Pana la urma, dumneavoastra cum ati rezolvat?, a mai intrebat el. Un timp, a spus batranul romancier, m-am dus cu ei, m-am straduit sa fiu ca ei, mi-am dat stomacul peste cap. Dar stiti cum e, poti sa te prefaci ca esti indragostit, nu si ca esti alcoolic. Apoi, m-am tinut deoparte, am lucrat, mi-am trait viata de unul singur. N-a fost o optiune rea. Uite, cartile mele, cate apar, sunt semnate cu numele meu. Ai vazut in toata literatura lumii un roman semnat de o generatie? Oamenii nu citesc generatii, citesc carti.

×
Subiecte în articol: editorial