x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Născut ţuţăr

Născut ţuţăr

de Tudor Octavian    |    20 Mai 2008   •   00:00

SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Nevoii de a progresa, de a fi mare şi tare, îi răspunde la celălalt capăt al umanu-lui nevoia de a fi mic şi umil. Unii fac psihic de şef, alţii de slugi. În cultură, cîţiva dintre impostorii cu nume, dar fără operă, fără argument, au început urcuşul prin a fi directori în minister sau redactori-şefi. Cine i-a numit la 25 de ani şi cu ce motive directori în Ministerul Culturii sau şefi de publicaţii e o taină. Cum tot o taină e şi precipitarea în preajma lor a ţuţărilor, a celor născuţi să venereze şi să nu cerceteze.



SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Nevoii de a progresa, de a fi mare şi tare, îi răspunde la celălalt capăt al umanu-lui nevoia de a fi mic şi umil. Unii fac psihic de şef, alţii de slugi. În cultură, cîţiva dintre impostorii cu nume, dar fără operă, fără argument, au început urcuşul prin a fi directori în minister sau redactori-şefi. Cine i-a numit la 25 de ani şi cu ce motive directori în Ministerul Culturii sau şefi de publicaţii e o taină. Cum tot o taină e şi precipitarea în preajma lor a ţuţărilor, a celor născuţi să venereze şi să nu cerceteze.

Expresiei "I-au murit adoratorii" îi stă pandant formula "Le-a murit adoratul". Unul dintre excesiv de adoraţii vicepreşedinţi de uniuni de odinioară, dovedit ca ofiţer DIE acoperit şi ca nulitate fabricată pentru poziţia de vedetă internaţională, e încă invitat, cu mari plecăciuni, la nişte serbări artistice. Şi face încă în juru-i cercuri de adoratori. Explicaţia ţine de firescul vieţii de om mic: cum să-şi refuze omul mic subiectul întregii sale existenţe de adorator? Recunoşti c-ai greşit urînd, dar cum să recunoşti c-ai greşit iubind?

Cînd deteşti o persoană n-o faci pentru că te deteşti pe tine, însă cînd îţi îndrepţi toată nevoia de a iubi spre un om al zilei, pe tine, de fapt, te salţi în ochii tăi. E tare greu să accepţi ideea c-ai admirat pe cine nu trebuia şi că te-ai plecat înaintea cui nu merita.

Una dintre cucoanele din lumea bună, care i-a adorat necondiţionat şi de cînd se ştie pe şefii din cultură, s-a pus, de cîţiva ani, tot necondiţionat, în slujba unui "fost". Pe ins nu-l vrea nimeni, nimeni nu-i rosteşte cu voce tare numele, e un ciumat, dar doamna cu slujbă în cultură îl venerează şi-l serveşte stăruitor cu ce acesta nu-i cere. Se conservă, şi în cădere, ierarhia de odinioară. Celui învăţat să i se dea îi rămîn fideli cei învăţaţi să dea fără să li se ceară.

Multe situaţii, aparent inexplicabile, se explică dacă admitem condiţia de tandem. Cultura e mai plină de ţuţări de tandem decît negustoria. După ce-am publicat nişte povestiri, pe la 25 de ani, Miron Radu Paraschivescu mi-a transmis prin Ion Băeşu că i-au plăcut şi că doreşte să mă cunoască. Am încercat să-l abordez în hol, la Uniunea Scriitorilor, dar MRP avea trei ţuţări care m-au abordat, astfel încît să nu pot spune ca n-am fost prevenit: Nu te băga pe omul nostru! Unul din ei a fost şi mai explicit: Bătrîne, e scula noastră. Caută un loc liber în altă parte! Prin cuvîntul "sculă", ţuţărul voia să spună că Miron Radu Praschivescu era instrumentul cu care îşi croia drum spre bugetul Uniunii, iar prin "loc liber" se înţelegea locul de ţuţăr.

Nu spun că e rău să fii ţuţăr şi nici că e bine. Doar că trebuie să te naşti cu talent de adorator. Să poţi dormi neîntors şi după ce l-ai linguşit pe un om toată ziua.

×
Subiecte în articol: editorial