x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ne-am săturat de politicieni erodabili

0
Autor: Ionuț Bălan 16 Apr 2020 - 08:05
Ne-am săturat de politicieni erodabili


Ideea că cine se află la putere se erodează e prezentată în România ca o axiomă. Fără să se ia în calcul că o axiomă e o greşeală atât de veche, încât nu o mai contestă nimeni. De fapt, cine este la putere se erodează doar dacă nu face ceea ce trebuie. Pornind de la “axioma” că se erodează oricum înseamnă că oricine vine la putere la noi sau preia o funcţie importantă în stat nu corespunde demnităţii cu care a fost învestit. Şi atunci apare întrebarea: Ce caută acolo? De ce sunt împinşi în faţă doar indivizi care nu ştiu nimic din ceea ce implică postul în care au ajuns şi, implicit, se erodează?

Ca dovadă că nu e musai ca toți cei care se află la putere să se erodeze îi aducem în discuţie pe premierii care au condus guvernele din Marea Britanie vreme de un deceniu. Este vorba, sigur, de Margaret Thatcher, dar şi de Tony Blair. Iar Thatcher, numită Doamna de Fier, a avut chiar nişte politici pe care nu se poate pune eticheta “populiste”. Şi să nu ne oprim cu exemplele la Regatul Unit. Înainte de a deveni secretar general al NATO, liberalul Anders Fogh Rasmussen a condus guvernul Danemarcei vreme de opt ani, zguduind tabu-ul socialismului scandinav că statul bunăstării (welfare state) ar fi soluţia.

Ca să conchid, deşi situaţia internaţională nu e deloc roz, în România continuă să fie propulsaţi indivizi cu “origine sănătoasă”, care nu se remarcă prin discernământ şi antifragilitate, ci prin obedienţă. Asta cu precizarea că războaiele le-au pierdut chiar şi oamenii pricepuţi. Cât ne mai putem permite să impunem în funcţii nişte persoane care habar n-au să gestioneze resursele? Politicienii şi cei din spatele lor se bazează mai departe că vor fi salvaţi de responsabilii cu hazardul moral şi selecţia adversă. Dar la un moment vor observa cu surprindere că nu mai au spaţiu pentru socializarea pierderilor produse de ei, e nevoie de conducători adevăraţi, iar această clasă nu există, fiindcă, în loc să fie stimulată educaţia, a fost încurajat statul de drepţi!


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de