Ne paște o “aterizare forțată”?

Avertismentul a fost lansat în raportul Comisiei Europene din februarie 2018 și repetat săptămâna acum. Între 2015-2017, parașuta de siguranță a României a fost ritmul susținut de creștere economică. Dar în această parașută de sigurață s-au ițit găuri amenințătoare pentru zborul în siguranță al economiei românești. Perspectivele globale și autohtone prezintă un nivel ridicat de incertitudine, iar riscurile de evoluție negativă domină previziunilor economice. Încetinirea economiei Chinei și tensiunile comerciale cu SUA, declinul economiei Italiei, frânarea Germaniei și marea incertitudine numită BREXIT continuă să fie tot atâtea motive de îngrijorare. În previziunile sale, Comisia Europeană arată că  PIB-ul din zona euro va crește doar  cu 1,3 % în 2019 și cu 1,6 % în 2020. Și previziunile de creștere a PIB-ului în întreaga UE au fost revizuite în jos, la 1,5 % în 2019 și 1,7 % în 2020. Motorul economiei europene, Germania dă semne de declin: producția industrială a continuat să scadă în decembrie cu 0.4% lună/lună și cu 3.9% an/an. Pentru România, Comisia Europeană previzionează decelerarea dinamicii anuale a PIB de la 4% în 2018 la 3.8% în 2019 și 3.6% în 2020. Totodată, Comisia Europeană menționează intensificarea factorilor de risc proprii cu impact asupra mediului invetsițional: măsurile fiscal-bugetare (inclusiv “ordonanța lăcomiei”). Inflația medie anuală (pe indicele armonizat UE) ar putea decelera de la 4.1% în 2018 la 3.3% în 2019, respectiv 3.1% în 2020. Potrivit prognozelor efectuate de Comisia Europeană „ritmul mai lent al creşterii s-a datorat consumului privat, deoarece efectele reducerii impozitelor aplicate în 2017 au dispărut, iar inflaţia a avut un efect mai mare asupra venitului real disponibil. Cu toate acestea, creşterea consumului privat a rămas puternică ca urmare a încordării pieţei muncii şi a creşterii salariilor”.

România pierde zi-de-zi forța de muncă, atât din cauza migrației acesteia cât și din cauza îmbătrânirii constante a populației, iar oferta de forță de muncă nu ține pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei. Sărăcia rămâne la un nivel ridicat iar creșterea economică este însoțită de un grad ridicat de inegalitate. În plus, unele decizii de politică economică și fiscală extrem de contestate sporesc incertitudinile și lărgesc găurile din parașuta de siguranță. Iar asta s-ar putea să ne arunce într-o “aterizare forțată”.