x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Nebuna-vestire

Nebuna-vestire

de Ştefan Mitroi    |    24 Mar 2015   •   15:22

Veştile proaste dau buzna de peste tot în vieţile noastre, ele însele dătătoare de veşti proaste, pe măsură ce urcăm în vârstă. Cei ce nu le-au primit încă n-au niciun motiv să fie curioşi, le vor primi la timpul potrivit. Li s-a întâmplat tuturor oamenilor, de când e lumea! Veştile celelalte, care nu vin dinăuntrul vieţilor noastre, dar au, din nefericire, legătură cu ele, fac să mă ia cu frig pe şira spinării. Ştiu că bătrâneţea este inevitabilă. Tot aşa, moartea. Rând pe rând, ne ducem cu toţii, dar rămâne lumea. Mai rămâne, însă, în condiţiile în care îşi vor lua zborul rachetele cu focoase nucleare ale ruşilor? Timp în care rachetele de acelaşi fel ale americanilor nu vor sta nici ele degeaba!

Este cea mai înfricoşătoare “înflorire” de zvonuri cu care a venit vreodată primăvara! Numai că zvonurile sunt urmate de semne. Semne clare ale alunecării lumii acesteia la vale! Şi nu vorbesc de pregătirile de război care se observă cu ochiul liber. Mă uit la oameni, la noi înşine, adică. Ne pierdem pe zi ce trece sufletul. Lucrul cel mai îngrozitor constă în faptul că pare să nu ne pese de asta. Privim cu tot mai mare indiferenţă la suferinţa celui de alături. Clocotim de entuziasm în faţa execuţiilor publice. Suntem tot mai lacomi, tot mai dornici de sânge, tot mai lipsiţi de umanitate. Nu cade o firimitură de la masa la care stăm aşezaţi! Nici de bunătate, nici de pâine! Înfulecăm cu zece guri! Adunăm cu o sută de mâini! Ne închipuim cu o mie de gânduri că suntem Dumnezeu!

Oh, şi ce simplu ar fi chiar să fim, cu un strop de dragoste în plus, cu un strop de lacrimă în gânduri, cu o mână, doar cu una dintre cele zece, întinsă nu pentru a înşfăca sau a lovi, ci pur şi simplu pentru a oferi. De cele mai multe ori, un strop de mângâiere, doar atât! Poate că e nevoie de o mare spaimă globală ca să ne putem salva. Dar marea întrebare este: Cum putem salva lumea? Tu ce crezi, Îngere Gabriel? Va accepta oare Iisus să se nască din nou?

×