x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nelegiuiri nepedepsite

0
Autor: Petre Roman 30 Ian 2011 - 17:23
Nelegiuiri nepedepsite Cristian Marcu/


149039-97.jpgMi-aş fi dorit să adaug adverbul ÎNCĂ la "Nelegiuiri nepedepsite", dar gândindu-mă mai aplecat asupra experienţei trăite şi adunate de mulţimea românilor tăcuţi, adică fără putere, am rămas la titlul scurt. Proverbele lui Solomon din Vechiul Testament mă ajută să luminez înţelesul nelegiuirilor. "Sfaturile celor răi nu sunt decât înşelăciune" şi "Când este pedepsit batjocoritul, prostul se face înţelept". FMI, prin gura ipocrit zâmbitoare a "păcătosului" său şef de misiune, constată că programul cu România a fost practic un eşec. Dezastrul românilor îi afectează cumva, cu ceva, pe cei din FMI? Evident, nu. Cum de nu a sesizat şi nu a reacţionat misiunea FMI văzând că poate cea mai importantă resursă disponibilă de dezvoltare, fondurile UE destinate României, nu era atrasă şi, cu atât mai puţin, utilizată de Guvernul României. Ce fel de "meseriaşi" de excepţie erau cei de la misiune în faţa pericolului evident de explozie a inflaţiei? Sau poate că misiunea lor principală era alta. Anume să stabilizeze băncile din România chiar cu preţul unui efect contrar asupra economiei României. Ne întrebăm: misiunea FMI e rea şi Guvernul prost? Cetăţenii pare că au decis: ambele sunt şi una, şi alta.

Protestele actuale, tot mai numeroase, şi posibila revoltă de mâine nu sunt instigate, nici măcar îmboldite, de sus în jos, de politicieni abili. Ele sunt de jos în sus, împotriva unei puteri tot mai distante şi arogante care şi-a pierdut legitimitatea şi reprezentativitatea. Protestatarii au, cred, o idee despre politică, dar una nu prea bună. Protestul însă este motivat de o pasiune imediată declanşată de răul de nedreptăţi care curge prin albia socială şi tinde să destrame ţesătura relaţiilor umane. Protestele se amplifică prin teamă, furie şi resentiment. Mobilizarea e mai mult spontană şi pasională împotriva guvernării care-i tratează pe cetăţeni cu un dispreţ cinic. Orice încercare de a califica protestul ca rezultat al unei manipulări este destinat unui eşec ridicol. Mai întâi pentru că memoria populară nu iartă şi apoi pentru că oamenii îşi amintesc ce vor ei iar nu ceea ce vrea TVR. Pe lo­cul pe care puterea condamnă nu tre­­cutul, ci viaţa trăită de oameni în tre­­cut rămâne un fel de gol care va fi um­plut, dar nu neapărat de raţiune şi or­dine. Miturile, spre exemplu, despre binele societăţii socialiste renasc, se întăresc şi îngenunchează adevă­ru­rile elementare despre libertate şi democraţie. Simbolurile, în vremuri de restrişte şi suferinţă, sunt mai importante decât realitatea istorică, fie ea redată cu maximă acurateţe. Când Ceauşescu proclama poporului dreptul la independenţă al Româ­niei, el crea memorie, iar nu is­torie. Le­genda despre independenţa Ro­mâ­niei a devenit un fapt consemnat de mii de ori şi, în realitate, o au­ten­tică mistificare. Comuniştii sus­ţineau că vor da naţiunii un sens ra­ţio­nal al destinului şi, utilizând min­ciu­na şi frauda la scara întregii naţiuni, au sfârşit în crimă, cotropind destinul naţiunii. Raţionalitatea "reformei sta­tului" seamănă cu cea a comu­niştilor, dar nu-şi propune nici un fel de orientare a destinului naţional. Dimpotrivă, are deocamdată ca rezultat dizolvarea unor struc­turi care asigurau viabilitatea contractului social dintre conducerea statului şi cetăţeni.

Marii istorici din trecut ca şi din prezent afirmă că prin intermediul moştenirii trecutului şi istoriei critice noi putem spune cine suntem, de unde venim şi cui aparţinem. Print­r-o falsă şi frauduloasă reformă a sta­tului s-ar ajunge, la limită, să nu mai fie clară nici una dintre relaţiile fundamentale ale identităţii noastre.

Reformele – adică schimbări radi­cale – pe cât de agresiv anunţate, pe atât de incoerent realizate de actuala putere ar fi bine să aibă ca punct de plecare cuvintele lui Mahatma Gandhi, "Trebuie să fii tu însuţi schim­ba­rea pe care vrei să o vezi înfăptuită în lume". De curând am avut o tragi­că şi eroică confirmare a acestor cu­vinte când Sorina Ferari şi-a pierdut viaţa pentru un autentic gest de solidaritate.

Cum ar arăta un Guvern care ar semăna cu Sorina? Cred că drept, direct şi corect.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de