Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trebuie să readucem in discuţie politica de cadre a MAE romăn, precum şi controlul special pe care forul tutelar nu-l exercită, drept pentru care activitatea diplomatică a ajuns să ascundă un talcioc infect.
Trebuie să readucem in discuţie politica de cadre a MAE romăn, precum şi controlul special pe care forul tutelar nu-l exercită, drept pentru care activitatea diplomatică a ajuns să ascundă un talcioc infect.
Trebuia să se intămple din zi in zi. Era inevitabil să crape buba. De mai bine de jumătate de an, presa ţipă că activitatea consulară de la Chişinău a devenit sursă inepuizabilă de bani pentru crima organizată. O ştiam cu toţii, e imposibil ca traficul de vize, cu intregul arsenal de falsuri pe care-l implică, să se realizeze fără sprijinul interesat al unor funcţionari romăni cu putere de decizie. Cănd dintr-un milion de basarabeni care vor anual să intre in Romănia doar 100.000 pot primi viză de in-trare din motive tehnice, e de aşteptat ca preţioasa apostilă să devină marfă, preţuită pe piaţa neagră la 200-300 de euro bucata.
Tranzitarea Romăniei către piaţa de muncă vest-europeană, vizitarea rudelor sau trimiterea copiilor la studii sunt motive suficient de serioase ca fraţii mai săraci de peste Prut să-şi ofere interlopilor economiile pentru un loc in faţă la coada fără sfărşit din Strada Vlaicu Părcălab nr. 39. Tranzacţiile sunt perfectate la vedere, pe terasele din jur, la sediile agenţiilor de turism sau in maşinile intermediarilor. Ce se intămplă in stradă e treaba poliţiştilor moldoveni, ce se intămplă in consulat e treaba Ministerului de Externe şi a serviciilor speciale romăneşti. Presiunea mediatică de la Bucureşti şi nu numai a obligat poliţia lui Voronin să-şi facă treaba bine şi cu tragere de inimă. Au fost arestaţi nişte intermediari şi falsificatori, aceştia şi-au turnat legăturile din ambasadă. Pretext delicios pentru regimul de la Chişinău să pălmuiască usturător, cu motiv, autorităţile noastre corupte şi ticăloase, care trădează pentru căţiva arginţi politicile comunitare şi interesele UE. Ministerul de Interne a anunţat oficial implicarea unui "funcţionar consular cu rang inalt", iar neoficial l-a numit pe consul insuşi.
In contextul ofensivei antiromăneşti fără precedent a puterii de la Chişinău, operaţiunea poliţienească cu bătaie lungă ne cade cum nu se poate mai prost. Statul romăn, ţepuit grosolan in privinţa consulatelor de la Bălţi şi Cahul, tocmai negociază cumpărarea unei clădiri pentru extinderea activităţii consulare, aşa fel incăt să poată elibera 3.000 de vize pe zi, şi nu 300, ca astăzi. Oare cum vor decurge acum tratativele pentru deschiderea noilor facilităţi? Cu siguranţă, propaganda antiromănească de la Chişinău, copios finanţată de la Mosova şi din conturile oligarhilor ocrotiţi de Voronin, va şti să exploateze din plin avantajul tactic.
Pe frontul invizibil, orice mijloace sunt permise. Iar misiunea diplomatică romănească de la Chişinău este un avanpost in plin război rece. Nici un regim din lume nu desfăşoară, cred, un mai mare volum de acţiuni ostile nouă ca regimul Voronin. Motivele sunt prea bine cunoscute pentru a le mai aminti aici. De aceea, sarcina diplomaţiei romăneşti este poate mai grea la Chişinău decăt la Washington, Bruxelles sau Moscova. Iar eşecul tactic inregistrat la finele săptămănii trecute este imputabil atăt MAE, căt şi serviciilor speciale, vinovate in egală măsură de complicitate tacită cu activităţile de la consulat, care afectează in mod criminal interesul naţional.
Dacă un inalt funcţionar romăn de la misiunea din Tripoli sau Bogota ar fi făcut aşa ceva, consecinţele ar fi fost mărunte. Aceleaşi fapte, comise la Chişinău, au urmări dezastruoase. De aceea, trebuie să readucem in discuţie politica de cadre a MAE romăn, precum şi controlul special pe care forul tutelar nu-l exercită, drept pentru care activitatea diplomatică a ajuns să ascundă un talcioc infect. Exemplul recent e doar unul dintr-o serie mult prea lungă.
Pentru prevenirea situaţiei de la Chişinău, presa şi-a făcut din plin datoria. S-au făcut filmări cu camera ascunsă, colegul nostru Vitalie Călugăreanu a arătat pas cu pas cum se obţin vizele adevărate cu acte false, am adus zeci de mărturii, astfel că lipsa de reacţie a autorităţilor de la Bucureşti nu se poate traduce decăt prin nesimţire crasă şi/sau prin complicitate. Ambele explicaţii sunt produsul unui sistem clientelar, plin de unchi, mătuşi şi fini, care se imbuibă dintr-un buget generos, plin de securişti vopsiţi. Ferit de ochii opiniei publice, sistemul şi-a conservat cu succes metehnele, aşa incăt bubele au devenit vizibile doar cănd schismele dinăuntru au produs turnătorii, ca in cazul Vulpe, sau cănd au fost prinşi cu măţa-n sac de alţii, ca la Chişinău.
E aşa de bolnav sistemul, că o demisie a ministrului, deşi necesară,
n-ar schimba prea mult. Iar o reformă de la rădăcină, cu toporul, incă nu e nimeni in stare să făcă. In politica externă a Romăniei, mătuşile, finii, clienţii politici şi securiştii destoinici sunt incă piese indispensabile...
Trebuia să se intămple din zi in zi. Era inevitabil să crape buba. De mai bine de jumătate de an, presa ţipă că activitatea consulară de la Chişinău a devenit sursă inepuizabilă de bani pentru crima organizată. O ştiam cu toţii, e imposibil ca traficul de vize, cu intregul arsenal de falsuri pe care-l implică, să se realizeze fără sprijinul interesat al unor funcţionari romăni cu putere de decizie. Cănd dintr-un milion de basarabeni care vor anual să intre in Romănia doar 100.000 pot primi viză de in-trare din motive tehnice, e de aşteptat ca preţioasa apostilă să devină marfă, preţuită pe piaţa neagră la 200-300 de euro bucata.
Tranzitarea Romăniei către piaţa de muncă vest-europeană, vizitarea rudelor sau trimiterea copiilor la studii sunt motive suficient de serioase ca fraţii mai săraci de peste Prut să-şi ofere interlopilor economiile pentru un loc in faţă la coada fără sfărşit din Strada Vlaicu Părcălab nr. 39. Tranzacţiile sunt perfectate la vedere, pe terasele din jur, la sediile agenţiilor de turism sau in maşinile intermediarilor. Ce se intămplă in stradă e treaba poliţiştilor moldoveni, ce se intămplă in consulat e treaba Ministerului de Externe şi a serviciilor speciale romăneşti. Presiunea mediatică de la Bucureşti şi nu numai a obligat poliţia lui Voronin să-şi facă treaba bine şi cu tragere de inimă. Au fost arestaţi nişte intermediari şi falsificatori, aceştia şi-au turnat legăturile din ambasadă. Pretext delicios pentru regimul de la Chişinău să pălmuiască usturător, cu motiv, autorităţile noastre corupte şi ticăloase, care trădează pentru căţiva arginţi politicile comunitare şi interesele UE. Ministerul de Interne a anunţat oficial implicarea unui "funcţionar consular cu rang inalt", iar neoficial l-a numit pe consul insuşi.
In contextul ofensivei antiromăneşti fără precedent a puterii de la Chişinău, operaţiunea poliţienească cu bătaie lungă ne cade cum nu se poate mai prost. Statul romăn, ţepuit grosolan in privinţa consulatelor de la Bălţi şi Cahul, tocmai negociază cumpărarea unei clădiri pentru extinderea activităţii consulare, aşa fel incăt să poată elibera 3.000 de vize pe zi, şi nu 300, ca astăzi. Oare cum vor decurge acum tratativele pentru deschiderea noilor facilităţi? Cu siguranţă, propaganda antiromănească de la Chişinău, copios finanţată de la Mosova şi din conturile oligarhilor ocrotiţi de Voronin, va şti să exploateze din plin avantajul tactic.
Pe frontul invizibil, orice mijloace sunt permise. Iar misiunea diplomatică romănească de la Chişinău este un avanpost in plin război rece. Nici un regim din lume nu desfăşoară, cred, un mai mare volum de acţiuni ostile nouă ca regimul Voronin. Motivele sunt prea bine cunoscute pentru a le mai aminti aici. De aceea, sarcina diplomaţiei romăneşti este poate mai grea la Chişinău decăt la Washington, Bruxelles sau Moscova. Iar eşecul tactic inregistrat la finele săptămănii trecute este imputabil atăt MAE, căt şi serviciilor speciale, vinovate in egală măsură de complicitate tacită cu activităţile de la consulat, care afectează in mod criminal interesul naţional.
Dacă un inalt funcţionar romăn de la misiunea din Tripoli sau Bogota ar fi făcut aşa ceva, consecinţele ar fi fost mărunte. Aceleaşi fapte, comise la Chişinău, au urmări dezastruoase. De aceea, trebuie să readucem in discuţie politica de cadre a MAE romăn, precum şi controlul special pe care forul tutelar nu-l exercită, drept pentru care activitatea diplomatică a ajuns să ascundă un talcioc infect. Exemplul recent e doar unul dintr-o serie mult prea lungă.
Pentru prevenirea situaţiei de la Chişinău, presa şi-a făcut din plin datoria. S-au făcut filmări cu camera ascunsă, colegul nostru Vitalie Călugăreanu a arătat pas cu pas cum se obţin vizele adevărate cu acte false, am adus zeci de mărturii, astfel că lipsa de reacţie a autorităţilor de la Bucureşti nu se poate traduce decăt prin nesimţire crasă şi/sau prin complicitate. Ambele explicaţii sunt produsul unui sistem clientelar, plin de unchi, mătuşi şi fini, care se imbuibă dintr-un buget generos, plin de securişti vopsiţi. Ferit de ochii opiniei publice, sistemul şi-a conservat cu succes metehnele, aşa incăt bubele au devenit vizibile doar cănd schismele dinăuntru au produs turnătorii, ca in cazul Vulpe, sau cănd au fost prinşi cu măţa-n sac de alţii, ca la Chişinău.
E aşa de bolnav sistemul, că o demisie a ministrului, deşi necesară,
n-ar schimba prea mult. Iar o reformă de la rădăcină, cu toporul, incă nu e nimeni in stare să făcă. In politica externă a Romăniei, mătuşile, finii, clienţii politici şi securiştii destoinici sunt incă piese indispensabile...
