Niciodata toamna

Altadata, poate, despre inventiile inutile, botezate de japonezi "chindongu", nici una dintre ele superioara sau macar egala cu cele din cartea lui Carelman: "Catalog de obiecte de negasit", capodopera prea putin cunoscuta, mereu la indemana in biblioteca mea de langa computer.

Anotimpul nemuritoarei melancolii argheziene, incarcat de fructe, dar si de semnificatii, include, printre multe altele, decernarea unor premii la fel de importante si pentru stiinta si pentru fictiune, in primul rand premiile Nobel, de obicei incununarea unei vieti de munca grea in slujba stiintei, de multe ori rasplata unui literat despre care multi dintre semenii sai vor spune ca nu o merita. Rivalitati perene... Mai exista insa si un alt soi de premii, ceva mai putin cunoscute, nu stiu daca foarte dorite de recipientii lor, desi mai bine un premiu partial dezagreabil decat nimic, premiile Ig Nobel, acordate pentru cercetari stiintifice care, la prima vedere, par sa tina mai degraba de fictiune. Neincrezatorii sunt invitati la consultarea unei liste publicate, evident, in aceasta luna Octombrie a anului 2005.

Sa incepem cu medicina, domeniu in care a fost rasplatita inventia lui Greg Miller din Oak Grove, Missouri, proteza testiculara pentru cainii castrati, oferita in 3 marimi diferite (poate ca S,M,L, nu se stie), cu 3 grade de rezistenta, la alegerea cumparatorului. Incepem bine.

In fizica, laurii au incununat un experiment inceput acum 27 de ani, urmarirea scurgerii unui glob de smoala printr-o palnie de sticla, fenomen cu un ritm destul de lent, o picatura la fiecare 9 ani, studiu in plina desfasurare la universitatea din Queensland, Australia, sub supravegherea profesorilor Mainstone si Parnell. Premiul Nobel pentru pace a fost decernat celor doi savanti de la Universitatea Newcastle, Marea Britanie, care au studiat activitatea electrica a neuronilor de lacusta in timp ce acesteia ii sunt proiectate secvente din filmul "Star Wars" - ramane de stabilit, ca si in cazul altor premii pentru pace, legatura dintre cercetare si realitate, ca si posibilele ei aplicatii practice.

Domeniul chimiei a fost recompensat pentru rezolvarea unei probleme de maxima dificultate, viteza de inot in apa si respectiv in sirop, subiect atacat de Cussler si Gettelfinger de la Universitatile Minnesota si Wisconsin, cu ajutorul unui numar de voluntari umani dispusi sa-si sacrifice timpul liber si igiena personala de dragul progresului stiintific. Cercetatori reprezentand trei universitati, doua firme de cosmetice si un institut de chimie, toate din Australia, au identificat mirosurile produse de 131 de specii de broaste in conditii de stres, ceea ce le-a adus, pe buna dreptate, premiul Ig Nobel pentru biologie pe 2005.

Un premiu special a fost atribuit in domeniul dinamicii sau mecanicii fluidelor (in premiera in aceasta toamna) unor specialisti din Germania, Finlanda si Ungaria care in studiul lor "Calcule privind defecatia aviara" au rezolvat spinoasa problema a presiunilor produse in aparatul digestiv al pinguinilor in timpul eliminarii fecalelor in diverse conditii de temperatura, stare a vremii, iluminare in mediu...

Am lasat intentionat pe ultimul loc premiul pentru economie, castigat de Gauri Nanda de la faimosul MIT, inventatorul unui ceas desteptator care suna, fuge si se ascunde prin casa, in repetate randuri, obligandu-l astfel pe nefericitul posesor sa se dea jos din pat si in cele din urma sa se duca, vrand-nevrand, la lucru.

Pentru neincrezatorii pomeniti la inceput, inca un detaliu, toate, absolut toate subiectele mentionate si premiate reprezinta cercetari publicate in reviste stiintifice de prestigiu a caror lista poate fi gasita cu un minimum de efort, pe Internet, evident.

Nici in anii trecuti lucrurile nu au stat mai prost, in 2004 premiul pentru medicina era acordat studiului privind efectele muzicii "country" asupra tentativelor de sinucidere, iar in 2002 pentru cercetarea asimetriei scrotale la barbatii contemporani si in sculptura antica. Greu insa de conceput (si chiar de inventat) subiect mai fantastic decat cel al studiului premiat la biologie in 2001: "Chiloti cu filtru de carbune impotriva mirosurilor dezagreabile" sau mai socant decat cel din 2003 in acelasi domeniu: "Necrofilia homosexuala la ratoii din grupul Anas Platyrhynchos".

Altadata, poate, despre inventiile inutile, botezate de japonezi "chindongu", nici una dintre ele superioara sau macar egala cu cele din cartea lui Carelman: "Catalog de obiecte de negasit", capodopera prea putin cunoscuta, mereu la indemana in biblioteca mea de langa computer.