x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nimic nu a existat înainte de a fi făcut

0
Autor: Tudor Octavian 06 Apr 2010 - 00:00
● Usturoiul, dacă îl mănânci zilnic, e un medicament, iar ca medicament ajunge să consumi doar un căţel de usturoi. Cititul zilnic e ca usturoiul, ajunge o pagină pe zi. Deşi ce spun mai departe pare o eroare în gândire, faptul că milioanele de locuitori ai metropolelor occidentale citesc zilnic în medie şapte minute e chiar dovada că atât trebuie să citească. Şapte minute, adică o pagină de carte. Sau câteva titluri şi subtitluri de ziare şi o ştire, două. S-ar zice că greşesc din nou, însă depinde ce citeşti. O pagină de lectură proastă în fiecare zi intoxică mintea, o face dependentă de fleacuri. Îndemnul pentru copii ar fi: nu citiţi mult, citiţi bine, citiţi numai ce-i cu adevărat durabil. Când încep să parcurgă Biblia sistematic, evreii citesc un rând ori un paragraf şi-l discută o zi şi uneori mai multe zile. Ca să-l pătrundă, să le formeze gândirea, să trăiască într-o relaţie definitivă cu adevărurile celor citite.

Se tipăresc nenumărate culegeri de ziceri înţelepte, proverbe, cugetări celebre, paradoxuri. Dacă, în primii ani de şcoală, copiii noştri ar avea la îndemână o selecţie de astfel de texte cardinale şi ar comenta, împreună cu învăţătorii, unul pe zi, li s-ar desţeleni mintea, ar descoperi plăcerea gândirii. Latinii ziceau: nu mult, ci conţinător (sed multum). Obezitatea nu-i doar o chestiune a trupului. Şcoala îngraşă memoria în loc s-o ascută, să o antreneze armonios. În antichitatea greacă şi romană, unde cărţile nu se prăvăleau ca azi peste lume, esenţa învăţatului stătea în comentariile la idei şi teme.


●  Cea mai complexă motivaţie de a continua să lucrez, să scriu, cu toate că în jurul meu se înmulţesc descurajările, dovezile de inutilitate, de sfârşit de bal, am primit-o destul de târziu, dar încă în timp util, dintr-o zicere milenară din China: "Nimic nu a existat înainte de a fi făcut". Omul de rând ajunge arareori la cauza lucrurilor, fiindcă se referă numai la prezent. Au bani să-i întoarcă cu lopata, spune săracul despre oamenii foarte avuţi. Semnificativ însă la aceşti oameni foarte bogaţi nu e că au mulţi bani, ci că i-au făcut. Nici când par să vină de la sine şi de peste tot, banii nu vin. Ei sunt făcuţi să vină. N-au existat înainte de a fi făcuţi. Citesc cu mare folos o revistă despre viaţa afacerilor - Money - şi la fiecare poveste despre o reuşită majoră aceasta mă face şi mai rezervat când e să discut situaţia "averilor nesimţite". Simţite sau nesimţite, averile acestea n-au existat înainte de a fi făcute. La finele oricărui articol, extrem de stimulator încă de la primele rânduri, mă simt pus la punct. Eu n-aş putea să fac tot ce au făcut subiecţii articolelor din Money, n-am îndemnul lor sufletesc spre a face bani, n-am rezistenţa lor la primejdii şi căderi, nu sunt născut pentru asta. Lista plăcerilor pe care oamenii care mânuiesc mulţi bani o au din muntele lor de bani e mult mai scurtă decât lista grijilor, îndoielilor, deciziilor riscante şi a nopţilor nedormite. Ce ştim noi despre facerea banilor, ştim de la familiile oamenilor care fac bani. Confundăm risipirea, "spartul" banilor, dezmăţul din familiile şi anturajele oamenilor cu bani cu muncitul banilor.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de