x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Noi studiem, nu gândim

0
Autor: Ionuț Bălan 03 Mai 2018 - 07:34
Noi studiem, nu gândim


Socialiștii consideră că cele mai important factor în economie este munca, liberalii - capitalul, iar monetariștii: banii.

Ce se întâmplă însă când un profesor expune la curs că munca e primordială și studentul, la examen, răspunde că ar fi capitalul? Adică, atunci când cadrul didactic arată că un muncitor primește un salariu ce reprezintă mărfuri ce pot fi produse în trei zile, dar el lucrează pentru ele cinci, pentru că două constituie plusvaloarea patronului, însă studentul vine să spună că diferența dintre leafă și profit e că proletarul primește bunuri prezente și antreprenorul bunuri viitoare? Va trece el oare examenul?

Dar dacă e chestionat, tot în cadrul unei probe orale sau scrise, ce contează mai mult într-o economie, cantitatea de bani de pe piață sau cea de bunuri și servicii? Ce e mai bine să zică?

Dacă spune că bunurile și serviciile, deoarece banii sunt doar un mijloc de schimb pentru acestea, este foarte probabil să nu ia notă de trecere. Asta fiindcă i s-a predat că statele se află în capcana lichidităţii din cauza prăbuşirii cererii agregate, care exercită presiuni pentru reducerea preţurilor (deflaţie). Când preţurile scad, rata dobânzii reale (diferența dintre rata nominală și inflaţia anticipată) creşte, împovărându-i pe cei cu datorii. Din această cauză, investiţiile şi consumul se reduc şi producţia scade. Și pentru a evita mărirea ratei reale, băncile centrale micşorează rata nominală a dobânzii la zero.  

În fine, poate că marea legătură dintre matematică și economie e aceea că dacă un elev ori un student vine cu o soluție alternativă celei pe care s-a priceput cadrul didactic să-l învețe la ore aceasta nu-i bună numai și numai pentru că profesorul refuză să se gândească la ea, dar are privilegiul să pună note.

Citeşte mai multe despre:   socialistii,   munca,   capitalistii,   banii

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de