x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Noua guvernare în Europa

0
Autor: Adrian Năstase 10 Iun 2009 - 00:00
Noua guvernare în Europa Cristian Marcu/


Criză economică a devenit un motiv suplimentar pentru care tradiţionala împărţire a politicii în stânga-dreapta nu mai funcţionează ca în trecut. Gândirea economică nu îşi mai permite sectarisme.



La ordinea zilei e pragmatismul. Criza creează probleme sociale peste tot, deci, orice guvern, inclusiv cele de dreapta, trebuie să aplice politici de susţinere socială. Dar tot criza loveşte în întreprindere. Din aceste lovituri se naşte şi şomajul, dar apare şi reducerea veniturilor la bugetele centrale sau locale.

Cred că, după epuizarea inevitabilelor discuţii despre absenteism şi cauzele lui, merită să aruncăm o privire mai atentă şi asupra rezultatelor acestor alegeri, la ni­vel european. Într-un plan aparent formal, nu par să se fi schimbat foarte multe lucruri. Popularii continuă să aibă grupul cel mai numeros, socialiştii sunt în continuare în poziţia a doua, urmaţi de libe­rali. Dar, dincolo de cifre, direcţiile poli­tice tradiţionale evoluează, se modifică, au loc schimbări chiar în interiorul "ma­rilor familii". Iată, dreapta e din ce în ce mai fragmentată şi din ce în ce mai dificil de definit. Grupul popular, dominant, e aproape imposibil de caracterizat în termenii politologiei clasice, pentru că simplul concept de "conservatori" nu se mai potriveşte. Conservatorii britanici, de pildă, au decis că nu se mai regăsesc în grupul popular, pe care l-au şi părăsit.

De fapt, componenţa PPE merge de la creştin-democraţia tradiţională până la socialişti cu tenta liberală sau liberali socializanţi (depinde din ce direcţie priveşti lucrurile). Găseşti dreapta şi la liberali, fireşte, dar şi în zona independenţilor. Şi mai găseşti în Parlamentul de la Bruxelles o nouă dreaptă, fortificată după alegerile de duminică: cea extremă.

Iată aici o primă problemă cu care grupul eurodeputaţilor români s-ar putea confrunta. Extrema dreaptă e "izolantă", antieuropeană şi foarte puţin dispusă să accepte gesturi de "tandreţe" economică pentru nou-veniţii în Uniune. Inclusiv pe fondul crizei economice, s-ar putea să asistăm la mai multe propuneri menite fie să reducă fondurile oferite statelor din Est, fie să limiteze libera circulaţie şi migrarea forţei de muncă.

Coerenţa actului de guvernare de la Bucu­reşti devine mai importantă ca oricând, pentru că lipsa de "apetit" în absorbţia fondurilor comunitare e mai mereu argumentul folosit de cei care doresc să strângă baierele pungii europene.

Criză economică a devenit un motiv suplimentar pentru care tradiţionala împărţire a politicii în stânga-dreapta
nu mai funcţionează ca în trecut.

Gândirea economică nu îşi mai permite sectarisme. La ordinea zilei e pragmatismul. Criza creează probleme sociale peste tot, deci, orice guvern, inclusiv cele de dreapta, trebuie să aplice politici de susţinere socială. Dar tot criza loveşte în întreprindere. Din aceste lovituri se naşte şi şomajul, dar apare şi reducerea veniturilor la bugetele centrale sau locale. Astfel, orice guvern, inclusiv cele de stânga, trebuie să se opună acestui fenomen şi să găsească soluţii prin care să sprijine întreprinzătorii.

Sunt convins că ne aflăm abia la începutul unei perioade de schimbări în Parlamentul European. Actuala legislatură s-ar putea să ne rezerve mai multe surprize privind grupări şi regrupări sau modificări semnificative în doctrine care păreau de neatins. Pentru că realitatea dimprejur se mişcă şi ea foarte repede şi, deocamdată, nu în direcţia dorită.

P.S. Urmează alegerea noii Comisii Europene. Vom reuşi, oare, să facem o desemnare inteligentă pentru comisarul din partea României? Şi vom reuşi, oare, să negociem un mandat mai "interesant" decât multilingvismul?
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de