x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Numele meu e o garsoniera

0
Autor: Dinu Olarasu 15 Sep 2005 - 00:00
Locuiesc in numele meu. Dintotdeauna. Numele meu e o garsoniera. Am aici de toate: fereastra, usa, baie, bucatarie, veioza, draperie, televizor, frigider. E confortabil in garsoniera mea. Uneori mai plesneste cate-o conducta, mai sare cate-o siguranta, mai miroase canalizarea. Mai vin mirosuri de la vecini, se mai aud scandaluri pe casa scarilor, in dreapta e un chef cu manele. Dar, in general, e bine. Intretinerea, poate, un pic prea mare.

S-a intamplat acum vreo cativa ani garsoniera mea sa arda. Si totul a pornit de la o tigara aprinsa si cateva hartii. Afurisite, hartiile acestea stau la panda. Am scapat pana la urma cu peretii negri, cu usa sparta si emotii. Cateva zile am umblat prin oras fara nume.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de