x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nunta fetei lui Culai Tărîţă

0
Autor: Ion Cristoiu 19 Oct 2008 - 00:00
Nunta fetei lui	Culai Tărîţă


Nunta fetei lui Culai Tărîţă, fostul potcovar al satului, ajuns între timp nababul zonei, va avea loc la un deceniu după ce Vintileasa trecuse cu brio de intrarea în Uniunea Europeană.



DE LA VINTILEASA-DEAL LA VINTILEASA-VALE

Nunta fetei lui Culai Tărîţă, fostul potcovar al satului, ajuns între timp nababul zonei, va avea loc la un deceniu după ce Vintileasa trecuse cu brio de intrarea în Uniunea Europeană.
Culai Tărîţă se supusese şi el normelor Uniunii Europene. Nu în ce-l priveşte pe el, ci în ce o priveşte pe fata sa, Panseluţa. Până nu demult, ţiganii îşi măritau fetele de pe la 12 ani, cu deplina respectare a tradiţiei. Altfel spus, punându-l pe ginere s-o fure în toiul nopţii, fugărit de el, tata-socru, cu securea şi strigând cât îl ţinea gura "Tâlharule, mi-ai furat bunul cel mai de preţ!", primind-o înapoi a doua zi, după ce mirele, un pirpiriu de vreo 13-14 ani şi el, îi zicea, abia stăpânindu-şi plânsul: "Iartă-mă, tată socru, vin în genunchi şi-ţi mărturisesc că i-am luat floarea fecioriei". Potrivit programului, tata-socru se supăra rău de tot, îi cârpea două palme simbolice, îi arunca fetei o uitătură urâtă şi refuza categoric. Interveneau pe rând, dând curs scenariului, nevastă-sa, ca mamă a fiicei, mama lui, viitoarea soacră a fetei, neamurile, vecinii şi atunci el accepta (cu greu), se împăcau şi puneau de un chef lăţit pe câteva zile şi câteva nopţi.

Acum, tradiţiei i se pusese capăt. Cei mai mulţi dintre ţigani se îmbogăţiseră, ajungând printre cei mai bogaţi oameni din ţară. Fetele frecventau lumea bună din Vest. Erau invitate pe la Curţile Regale Europene, pe la castele de aristocraţi, ai căror strămoşi aveau închiriate capitole întregi din manualele de istorie, ba chiar şi pe la recepţiile care urmau decernării Premiului Nobel. De fiecare dată se întorceau acasă plânse. Peste tot, deşi primite cu amabilitate politicoasă, simţeau o boare de dispreţ, exprimată într-o privire ironică, într-o evitare a întâlnirii, dar mai ales – spuneau ele printre hohote – într-o folosire a variantei slang a limbii engleze, variantă pe care ele n-o ştiau, deoarece făcuseră engleza cu profesori de la Academia Britanică şi nu cu marinarii din port. Astfel că, sub presiunea odraslelor, sub mustrările oficialităţilor, sub ameninţarea că nu vor mai putea merge în Occident la ciordit, majoritatea ţiganilor renunţaseră la tradiţiile sălbatice şi trecuseră hotărâţi la europenizarea nunţilor. Printre ei se număra şi Culai Tărîţă. Când Panseluţa împlini vârsta majoratului, hotărî o nuntă fastuoasă cum nu se mai văzuse în Vintileasa şi în împrejurimi. Hotărârea pornise şi de la faptul că duşmanul lui de moarte, Pandele Fasolea, îi făcuse fiică-si o nuntă ca în poveste, transmisă în direct de toate televiziunile din România. Ba chiar şi de Euronews. Veniră la nuntă şi câţiva mari actori de la Hollywood, care avuseseră grijă să-şi anunţe, aici, în Vintileasa, divorţul. Regina Angliei trimisese un Mesaj pe care-l citise prinţul moştenitor, venit până aici, din Londra, cu caleaşca. În discursul care urmă Mesajului, înaltul oaspete îşi exprimă regretul că Prinţesa Diana a murit. Dacă ar fi trăit, mai mult ca sigur că ar fi fost de acord să-i fie fetei domnişoară de onoare. Hotărât să-l bată la scor, Culai Tărîţă se interesă de posibilitatea unui reportaj la CNN, să-l ştie toată planeta. De la Atlanta, unde-şi avea sediul celebrul post, i se răspunse că oferta a fost luată în studiu şi că s-ar putea aranja şi o transmisie în direct. Culai Tărîţă plusă, întrebând cât l-ar costa un Breaking News, însă cei din Atlanta, după o anume ezitare, provocată de o rapidă studiere a grilei de programe, o respinseră, argumentând că exact în momentul deschiderii nunţii era programat un Breaking News cu un atac terorist spaţial, America urmând să fie lovită de avioane care forţaseră Intrările Universului cunoscut de om.

Şi astfel nunta Panseluţei intra în istoria Vintilesei prin fastul ei ieşit din comun. Mireasa fu luată, în locul flăcăilor veniţi pe cai, de luptători din Delta Force, îmbarcaţi pe elicoptere Apache. Pentru a evita un accident nuclear, aparatele având rachete de croazieră la bord, comandantul bazei din California le blocase dispozitivul prin încuiere, luând cheia,  pe care o pusese în portofelul ţinut în permanenţă în buzunarul de la piept. Comandantul trupelor NATO din Europa avusese grijă să notifice Moscova că-i vorba de o nuntă şi nu de un atac preventiv. Apariţia inşilor mascaţi, înarmaţi cu mitraliere, coborând din elicoptere pe sfori asigurate de computerele de la bord, stârni entuziasmul întregului sat, deşi unii dintre cei prezenţi, cârtitori prin vocaţie, ziceau că nu-i mare brânză, că ei văzuseră o debarcare mai dihai în 1989, în Panama, şi că afacerea n-avea farmec câtă vreme Panseluţa nu fusese legată burduf, după ce, în prealabil, o cârpă cu cloroform urma s-o adoarmă pentru câteva ore.

Pe parcursul nunţii, care dură trei zile şi trei nopţi, cum spunea în referatul său specialistul în basmele românilor, un profesor universitar adus de la Bucureşti pe bani grei, celebru în ţară şi în lume după ce demonstrase strălucit că Ion Creangă trăise nu pe vremea lui Carol I, ci în era glaciară, deoarece momentul din "Harap Alb", când Gerilă sufla ca să facă din cuptor o peşteră îngheţată, era reflectarea în plan fantastic a unei realităţi în care trăise autorul. Se găsiră însă rapid specialişti care să-l contrazică, unii susţinând, de exemplu, că, da, avea dreptate în privinţa reflectării realităţii, dar că nu era vorba de era glaciară, ci de o bruscă modificare a climei din zona Humuleşti chiar de pe vremea lui Carol I. Oricum, specialistul fusese găsit de biroul de presă al lui Culai Tărîţă, care-şi făcuse aşa ceva la iuţeală, când aflase că Fasole Pandele e pe cale să-şi deschidă o televiziune cu circuit închis, având studioul în living şi receptoarele în cele 100 de camere ale palatului său din marginea dinspre munţi a Vintilesei-Vale.

Totul merse şnur până la un moment dat. Televiziunile înregistrară ditamai reportajele, venind la faţa locului cu care de transmisie în direct, pe râu, nava amiral a flotei române, închiriată pentru o săptămână pe bani grei de conducerea MApN, deoarece Armata avea restanţe  uriaşe la plata energiei electrice şi compania de electricitate anunţase că va începe întreruperea radarelor care supravegheau spaţiul nostru aerian, nava amiral, aşadar, şezu în apele teritoriale ale râului tot timpul, trăgând la intervale regulate salve în aer, cu grija de a fi întotdeauna o salvă mai puţin decât numărul trecut în protocolul de stat la venirea preşedintelui SUA. Răspunseră invitaţiei aproape toate vedetele de televiziune, plătite şi ele la minut de şedere, dublu când minutul devenea de acţiune, altfel spus când se ţucau cu Panseluţa sau când întrebau în dreapta şi-n stânga unde-i toaleta.
La miezul nopţii, când mirele şi mireasa urmau să se retragă pentru a reveni cu cearşaful însângerat (o tradiţie pe care Uniunea Europeană o admise, socotind că virgine mai sunt doar în basme), Culai Tărîţă ţinu neapărat ca momentul să fie marcat din Cosmos. Cosmonauţii de pe o staţie spaţială urmau să iasă în afara platformei şi să le facă cu mâna. Zicând dau cât vor, nu mă uit la bani! Culai Tărîţă se adresă mai întâi
americanilor. De la Casa Albă i se răspunse însă că e destul de complicat. Din punctul de vedere al preşedintelui nu e nici o problemă, cosmonauţii pot face orice li se cere, chiar şi să-i ardă o sârbă, că şi aşa se plictisesc, numai că pentru asta e nevoie de aprobarea Congresului. Dominat de republicani, mai mult ca sigur Congresul va respinge cererea preşedintelui, care e democrat.

Culai Tărîţă n-avu încotro. Trebui să se adreseze ruşilor, deşi n-avea nici un chef, deoarece la ei apelase şi duşmanul său, Fasole Pandele. În cazul ruşilor, lucrurile erau mult mai simple. Nu era nevoie să te adresezi preşedintelui şi, cu atât mai puţin, nu era nevoie de aprobarea Dumei de Stat. Ajungea să iei legătura cu cosmonauţii de pe staţia Saiuz 10. Graţie unui SRL din Răcari, care reprezenta interesele industriei aeronautice ruseşti în România, cosmonauţii ruşi se învoiră să iasă în Cosmos şi să facă mirilor cu mâna. Panseluţa urma să le trimită o bezea, iar mirele, un salut tovărăşesc. Contra sumei primite, ruşii trecură de la ei, drept bonus, un Mulţi ani trăiască! în româneşte. Din nenorocire, de cum luară banii, ruşii comandară de pe pământ un vagon de votcă şi se puseră pe băut.
La miezul nopţii erau atât de beţi, încât îi făcură cu mâna fetei lui Tache Scocilcă, deşi aceasta era de mult măritată şi avea deja cinci copii.
Citeşte mai multe despre:   istoria ca telenovela,   fetei,   culai,   tărîţă,   culai tărîţă,   culai t

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de