x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O economie artificiala

0
Autor: Ilie Serbanescu 05 Iul 2005 - 00:00
O economie artificiala


Economia reala romaneasca a fost, prin ineficienta sa notorie, o pacoste, un balast in tranzitie. Dar, in ciuda caderilor, intretinerii ei costisitoare, socurilor externe, furturilor interne abominabile, distrugerilor pe care le-a suferit cat doua razboaie, ne-a asigurat supravietuirea. Economia pe care o construim acum prin politicile derulate este nominal mai buna, in unele sectoare mai sanatoasa, dar, avand un grad inalt de artificialitate, este frunza in vant. Daca vanturile doar abia vor adia, s-ar putea chiar sa si progreseze. Indoielnic este ca va rezista la furtuni.

Politicile economice promovate in perioada actuala duc spre acest grad de artificialitate. Intrucat sunt subordonate unor parametri ai economiei asa-zis "nominale", din scripte, care uita problemele economiei reale, de pe urma careia de fapt traim.

Iata cum si cu ce pret se lupta impotriva inflatiei, transformata intr-un fel de icoana, cu toate ca nu prea exista amatori sa se inchine la ea. Inflatia in Romania provine din strafundurile ineficientei economiei. Cu toate acestea, nu prin restructurare se lupta impotriva inflatiei, ci cu mijloace monetare, prin maturari sistematice ale pietei de leii considerati in exces. Mai afectata in urma acestei operatiuni este partea sanatoasa decat cea nesanatoasa, cea vizata de constrangeri, a economiei. Mai rau, pentru ca aceasta "curatenie" nu ajunge, lupta continua cu ajutorul cursului de schimb, respectiv prin aprecierea leului, care ii stimuleaza pe importatori si ii descurajeaza pe exportatori, pe unii din acestia chiar scotandu-i din joc. Poate cea mai grava si periculoasa implicatie are aprecierea fara baza a leului. Lasata la latitudinea unor situatii conjuncturale ale cererii si ofertei de valuta pe piata romaneasca, aprecierea leului, din cauza unor intrari de capital in tara, din care cel putin o parte importanta nu reprezinta intrari durabile, are un caracter artificial si periclitant, pentru ca nu se bazeaza pe cresteri corespondente de productivitate a muncii. Ba, in unele cazuri, dimpotriva. Se creeaza astfel un dezechilibru latent extrem de periculos, care poate exploda la simple manifestari de neincredere, cu implicatia unor ulterioare devalorizari ce pot fi la fel de artificiale ca si anterioarele aprecieri ale monedei nationale. Cresterea consumului este, de asemenea, artificiala si deci periclitata. Indiferent daca este finantata prin salarii sporite fara respectarea conditiilor de productivitate a muncii sau prin credite, cresterea consumului ar fi un factor pozitiv in cazul in care s-ar realiza pe seama productiei interne. Ar fi chiar un factor de crestere economica. Se realizeaza insa din import, neavand deci acoperire in productie si nici finantare in exporturi, devenind doar un factor de dezechilibru extern. Multe din recomandarile FMI sacrifica direct economia reala pe altarul economiei nominale. Politica de restrangere continua a deficitului bugetar, impusa de FMI, este expresia cea mai ilustrativa in acest sens. Pentru ca deficitul de cont curent extern se casca si iar se casca, FMI preconizeaza ca deficitul bugetar sa fie tot mai strans pentru a nu contribui cumva si acesta la dezechilibrul extern. Or, vede si Grivei ca deficitul de cont curent extern provine din zona consumului privat, deja deficitul public prin insesi dimen-siunile sale nemaiavand vreo contributie. Pai, rezultatul acestei politici nu poate fi decat cel care este, adica foarte rau: consumul privat nu este stopat, in timp ce bugetul de stat nu mai poate oferi serviciile publice minime pentru care de fapt exista.

Prin aceste politici, Romania se indeparteaza de exigentele minime ale apartenentei la Uniunea Europeana. Nu poate spune nimeni care vor fi de fapt implicatiile. Interesanta va fi coliziunea ce va interveni intre acest gen de economie la care duc politicile actuale si nucleul format din sectoarele profitabile care a intrat pe mana vest-europenilor, carora nu le va conveni sa fie inconjurati de o economie artificiala si vulnerabila.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de