x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O ipostază absurdă

0
Autor: Ion Cristoiu 01 Mai 2007 - 00:00
O ipostază absurdă


Experienţa postdecembristă arată că judecătorii Curţii au fost propuşi şi numiţi de către partidele politice nu pentru competenţa sau integritatea lor, ci pentru a oferi o sinecură unor fosile. Cei mai mulţi judecători sunt astfel, cum ii mărturiseşte biografia, rebuturi ale regimului FSN-ist

"Gardianul", unul dintre puţinele cotidiane care se mai oboseşte să treacă dincolo de comunicatele oficiale, pentru a dibui dedesubturile jegoase ale vieţii noastre politice, a dezvăluit, in numărul de vineri, 27 aprilie 2007, şmecheria prin care Aspazia Cojocaru, de la Curtea Constituţională, a fost declarată fecioară democratică de către CNSAS. După ce hotărase că distinsa a făcut poliţie politică, semnand delaţiuni sub numele de cod Ana, Colegiul a revenit spectaculos proclamand-o victimă a Securităţii. Argumentul care i-a convins pe membrii Colegiului - dezvăluie ziarul -ar trebui să te facă să razi in hohote, dacă nu ţi-ai aminti imediat că decizia aberantă se inscrie in crancena bătălie politică actuală. E vorba de un document eliberat de Parohia Sfantul Nicolae Domensc din Dorohoi prin care se dovedeşte că Aspazia Cojocaru a primit la botez numele de Ana. Cum delaţiunile erau semnate cu numele de cod Ana, ditamai judecătoarea Curţii Constituţionale a susţinut nici mai mult nici mai puţin că Ana nu e un nume de cod, ci chiar numele său din scăldătoare, cand, potrivit zicalei, naşul a văzut intaia şi ultima oară.

Astfel că notele informative au devenit peste noapte informări oficiale smulse de Securitate. Despre membrii Colegiului circulă legenda că s-ar pricepe cat de cat la arhivele fostei Securităţi. Sub acest semn ne-am fi aşteptat ca domniile lor să ţină cont de faptul că numele de cod al informatorului era ales de acesta (vezi cazul Mona Muscă), intr-un context de excesivă bunăvoinţă al ofiţerului de caz. Cand i s-a spus că-şi poate alege singură numele de cod, Aspazia Cojocaru, brusc lovită de nostalgia meleagurilor dorohoiene, şi-a amintit de numele de botez. Aşa a ajuns ea să semneze cu numele de cod Ana, o trimitere la Ana Karenina presupunand, totuşi, un anume efort cultural. Aşadar, tocmai documentul invocat de judecătoare ar fi trebuit să se constituie intr-un argument in plus că Ana e nume de cod. CNSAS a procedat insă invers.

De ce ?
Un răspuns ni-l poate da taifasul telefonic dintre Traian Băsescu şi Claudiu Secaşiu, taifas dezvăluit de chiar preşedintele autosuspendat in discursul său din seara zilei de 18 aprilie 2007.

Despre deciziile cu cantec ale CNSAS s-a mai scris. S-au lansat şi ipoteze despre faptul că unii membri ar fi şantajabili, ba char şi interesaţi financiar. Disputa va continua, probabil, cu dat din gură de o parte şi de alta, cum stă bine in ţara trăncănelii absolute.

E limpede insă că, indiferent de cine ar fi membrii Colegiului, nu asta e problema de esenţă. Problema e reprezentată de o anomalie gravă a vieţii noastre politice de azi. E vorba de tranşarea unor dispute crancene intre forţele politice ale ţării de către instituţii alcătuite dintr-un număr restrans de oameni, numiţi, culmea! tot de forţele politice. Verdictul in cazul Aspaziei Cojocaru are consecinţe politice cruciale. Curtea Constituţională a fost acuzată de a fi dat decizii favorabile lui Traian Băsescu sub ameninţarea şantajului cu trecutul. Dacă s-ar fi confirmat primul verdict, decizia CNSAS ar fi fost folosită de adversarii preşedintelui autosuspendat in campania pentru Referendum ca o dovadă că decizia Curţii in cazul suspendării a fost incorectă. Admiţand constestaţia Aspaziei Cojocaru, CNSAS a făcut jocurile lui Traian Băsescu. Să nu uităm că, in discursul din 18 aprilie 2007, domnia sa a respins acuzaţiile aduse judecătorilor Curţii de a fi şantajabili.

Importanţa deciziei luate de CNSAS ne atrage atenţia asupra unei alte instituţii ajunse in ultimul timp, in mod absurd, la ipostaza de arbitru absolut al vieţii noastre politice: Curtea Constituţională. Experienţa postdecembristă arată că judecătorii Curţii au fost propuşi şi numiţi de către partidele politice nu pentru competenţa sau integritatea lor, ci pentru a oferi o sinecură unor fosile. Cei mai mulţi judecători sunt astfel, cum ii mărturiseşte biografia, rebuturi ale regimului FSN-ist. După ce au slujit regimul FSN-ist in bucătării şi grajduri, ei au primit o recompensă prin numirea la Curtea Constituţională.

Bătălia politică din ultimul timp a făcut ca adversarii să apeleze la Curtea Constituţională pentru a-i arbitra. Curtea Constituţională e insă alcătuită din persoane care n-au fost pregătite nicicum pentru această ipostază ţinand mai degrabă de o republică bananieră decat de o ţară membră a Uniunii Europene.

Trimise de partidele politice ca să doarmă pe banii statului, persoanele care alcătuiesc Curtea Constituţională au căpătat o putere nefirească intr-un stat democratic.

O aberaţie căreia ii poate pune capăt doar schimbarea Constituţiei.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   curtea,   constituţională,   Curtea Constitutionala,   politice,   numele

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de