x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O iubire alb-albastră cu năbădăi

0
Autor: Florin Condurateanu 27 Mai 2020 - 07:30
O iubire alb-albastră cu năbădăi


„De bucurie rar avurăm parte, în unele duminici, pe la nunţi, suntem olteni pe viaţă şi pe moarte, suntem olteni, adică suntem munţi. Oltenia, Eterna Terra Nova, un cântec are astăzi şi-n priviri, hai Universitatea, hai Craiova, tu, Campioana unei mari iubiri!”. Imnul acesta al Universităţii a fost născut din pieptul lui Adrian Păunescu. Universitatea ajunsese în semifinalele Cupei UEFA, Craiova avea ca branduri: echipa de vis a Olteniei, locomotivele realizate la Electroputere şi pe Tudor Gheorghe.

Teribilul interpret, compozitor, artist a compus şi el un cântec, ca o explozie de bucurie: „O iubire alb-albastră”. Povesteşte iubitorul de Universitatea, Tudor Gheorghe, că în acea echipă cu prea plin de talente - Balaci, Cârţu, Deselnicu, Oblemenco, Tilihoi, Negrilă, Ştefănescu, Ţicleanu, Ungureanu - se juca fără mofturi şi pretenţii.

 

„Mi se destăinuia Petrică Deselnicu, în ziua meciului: «dimineaţa mâncam la tata o oală cu ciorbă şi pe gazon aram cu adversarii, nu ne gândeam la bani, doar la victorie». Un mare comediant, Mircea Crişan, mă îndemna să ascult de un evreu bătrân, de el, să nu alergi după bani: «fă ce trebuie şi banii vin ei singuri»”. Îndrăgostit veşnic de echipa Craiovei se declară şi azi, la 40 de ani de muzică rock şi după un transplant de ficat, îndrăgitul Cristi Minculescu, vedeta formaţiei Iris: „Dimineaţa, la cafea, primul lucru citesc ce s-a mai întâmplat la echipa craioveană!”.

Minunea Blondă, marele talent Balaci, după atâtea izbânzi cu Universitatea, cu naţionala, ca antrenor de succes în Orientul Apropiat, era atras tot de Bănie, dădea mereu fuga la Craiova, parcă presimţea că va muri de inimă şi a dorit să se ridice la cer tot de la Craiova. A iubit mult Craiova şi ministrul de externe Ştefan Andrei, s-a agitat pentru fotbalul craiovean și un alt dregător politic, Ion Traian Ştefănescu. Au încercat să-i aducă la Craiova pe starurile Dobrin, Gică Hagi, dar s-au opus grangurii din spatele Stelei, a echipei Dinamo.

Adrian Păunescu a iubit la punctul de fierbere Universitatea - Campioana unei Mari Iubiri, a reuşit să-l aducă la Craiova pe Costică Ştefănescu, celebrul stoper şi căpitan, l-a convins pe antrenorul Teaşcă să-l reprofileze libero din mijlocaş. Craiova nu e un teritoriu al liniştii, orgoliile, mândria oltenească răbufnesc ca tunetele ploilor de vară. Acum se ceartă iarăşi noua Universitate cu clubul lui Mititelu. Cârţu a fost un artist al balonului în formaţia de glorie, el a cucerit ca antrenor al Craiovei, în 1990, ultimul campionat şi cupa, dar fanii rivali i-au mânjit pereţii cu reproşuri îngrozitoare: „sifonarule, trădătorule!”.

 

 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de