O lovitură prezidenţială în gol

Scopul gestului prezidenţial e limpede:  s-a urmărit o readucere în prim-plan a Scandalului Nepoata. Numai că  Traian Băsescu a dat o lovitură în gol.

Urmare a solicitării venite din partea lui Călin Popescu Tăriceanu, Curtea Cons­ti­tu­ţio­na­lă a decis la 4 aprilie 2007 că preşedintele n-are drept de veto la propunerea primului ministru vizând desemnarea unui nou ministru în urma demisiei predecesorului. Stabilind un paralelism cu avizul Comisiilor parlamentare, Curtea Constituţională dă preşedintelui doar dreptul de a verifica corespunderea pentru funcţie candida­tului şi a cere primului ministru o altă propunere de candidat la funcţie. Marţi, 8 ianuarie 2007, cu o întârziere de aproape o lună de la înaintarea pro­punerii, Traian Băsescu a trimis premierului o Scrisoare prin care îi cere să desemneze o altă persoană decât Norica Nicolai pentru funcţia de ministru al Justiţiei. Preşedintele îşi justifică avizul negativ invocând ceea ce s-a numit Scandalul Nepoata, în care a fost implicată Norica Nicolai în aprilie 2006. Potrivit Scrisorii, acest scandal a ştirbit reputaţia senatoarei, drept pentru care Traian Băsescu e de părere că Norica Nicolai nu îndeplineşte condiţia de “reputaţie neştirbită şi moralitate”.

Dat fiind că Decizia 356/2007 în cazul Adrian Cioroianu se constituie deja

într-un document cu putere de lege, ca şi în cazul avizului negativ al Comisiilor parlamentare, avizul negativ al preşedintelui n-are cum să blocheze numirea Noricăi Nicolai ca ministru al Justiţiei. Cum era de aşteptat, Călin Popescu Tăriceanu şi-a păstrat poziţia faţă de candidatura Noricăi Nicolai şi după ce preşedintele i-a cerut desemnarea altei persoane. Din punct de vedere practic, gestul lui Traian Băsescu e egal cu zero.

De ce l-a făcut? Aşa cum arată Decizia Curţii Constituţionale, preşedintele are dreptul de a verifica dacă un candidat corespunde funcţiei şi, pe baza celor constatate, să-l anunţe pe premier că, din punctul de vedere al domniei sale, respectivul candidat nu corespunde funcţiei. Procedând strict constituţional, Traian Băsescu n-a vrut ca Norica Nicolai să fie ministru al Justiţiei. Ştia că prin Decizia Curţii Constituţionale n-are drept de veto. Domnia sa a vrut să arate opiniei publice din România că n-o consideră pe Norica Nicolai demnă pentru funcţia de ministru al Justiţiei. De ce a ţinut neapărat ca acest lucru să se ştie şi din punct de vedere oficial, din cel personal fiind mai mult decât clar, că Norica Nicolai nu-i covine, fie şi pentru că, spre deosebire de Tudor Chiuariu, e o personalitate greu de tratat ca pe o neica nimeni? Un posibil răspuns ar fi faptul că Traian Băsescu a ţinut din start să dea o lovitură de imagine Noricăi Nicolai, şi, prin asta, guvernului Tăriceanu, ba chiar şi PNL, sub semnul campaniei electorale deja începute. Aşa cum am scris la această rubrică, pentru Traian Băsescu e o chestiune de viaţă şi de moarte ca PD-L, partidul său marionetă, să câştige alegerile parlamentare şi locale din 2008. În consecinţă, sfidând Constituţia, preşedintele se va implica în campanie de partea PD-L, ca un chibiţ electoral de nivel jos. Poziţia sa în cazul Norica Nicolai ne dezvăluie principala direcţie de acţiune ca agent electoral al PD-L. Procedând ca un banal politician angajat în campania electorală, domnia sa va încerca să compromită imaginea publică a liderilor PNL.

Din acest punct de vedere, Traian Băsescu a procedat cu Norica Nicolai cam în felul în care Rea­litatea TV a lui Sorin Ovidiu Vântu a procedat cu Ludovic Orban. Se pare astfel că Preşedinţia şi Realitatea TV vor face cu schimbul în campania electorală de compromitere a adversarilor politici ai PD-L. Apelând la o beţie de genitive, Scrisoarea ţine să menţioneze: “Urmare a redării publice a imaginilor desfăşurării acţiunilor doamnei Nicolai şi a rudei acesteia a rezultat o reacţie ne­gativă a opiniei publice”. Scopul gestului prezidenţial e limpede: s-a urmărit o readucere în prim-plan a Scandalului Nepoata. Numai că Traian Băsescu a dat o lovitură în gol. Scandalul Norica Nicolai s-a petrecut cu aproape doi ani în urmă. Deşi presa prezidenţială – de la Evenimentul zilei până la Realitatea TV – s-a chi­nuit să facă din caz un capăt de ţară, ima­ginea Noricăi Nicolai n-a ieşit şifonată. Fiind vorba de un scandal tras de păr şi vizând o chestiune care nu prea interesează opinia publică în general (cum se votează în Parlament), gestul lui Traian Băsescu a apărut ca o nouă dovadă a pornirii sale către scandal cu orice preţ. Să nu-şi dea seama preşedintele că românii s-au săturat de scandaluri politice şi, cu atât mai mult, de cele declanşate de însuşi şeful statului?