x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O nouă misiune pentru fondurile UE

0
Autor: Daniel Daianu 21 Oct 2009 - 00:00
Utilizarea fondurilor UE priveşte modernizarea rurală, dezvoltarea infrastructurii, programe de competitivitate şi protecţia mediului. De aici extragem efectul asupra bugetului public, care în condiţii de folosire la maximum ar însemna o suplimentare a resurselor bugetare (şi deci a cheltuielilor posibile) nete de peste 3% din PIB anual (având în vedere că trebuie să scădem contribuţia României la bugetul UE). Ele ar exercita o funcţie pozitivă în execuţia bugetară.

Dar funcţia contraciclică evocată mai sus se cuvine să fie judecată într-un context mai larg. Deja se vorbeşte despre probabilitatea unei crize fiscale în economii avansate şi numeroase economii emergente, ca efect al crizei economice şi al îmbătrânirii populaţiei.

Economiile emergente din Europa sunt ameninţate şi ele de o criză fiscală. Spre deosebire de economii asiatice, unde se economiseşte foarte mult şi unde motorul creşterii este exportul, ţările nou-intrate în Uniune au fost şi sunt dependente puternic de finanţarea externă. Modelul lor de creştere, indus în principal de logica funcţionării Uniunii (de piaţa financiară unică, deschiderea totală a contului de capital), a însemnat import masiv de capital, care nu s-a orientat automat către dezvoltarea capacităţii de rambursare a datoriei externe. Criza a provocat o cădere brutală a finanţării externe, care a condus şi la o scădere dramatică a încasărilor bugetare. Criza economică nu numai că pune în discuţie acest model, dar modifică radical contextul şi perspective pentru evoluţia NMSs. Potenţialul lor de creştere a fost diminuat şi deficitele externe nu vor mai putea fi de anvergura celor din anii trecuţi. Vedem cât de importantă devine utilizarea fondurilor europene, ca un mijloc de a suplimenta economisirea internă într-o perioadă (ce va dura) de mare ananghie pentru bugetul public. Fondurile UE ar contribui şi la atenuarea presiunilor izvorâte din nevoia de a nu permite deficitelor bugetului public să rămână la un nivel nesustenabil, pe termen mediu şi lung. Drept este că se ridică problema co-finanţării, care pare să mărească - într-o primă fază - deficitul bugetar. Dar co-finanţarea poate fi relaxată (până la dispariţie) ca o condiţie.

Ar interveni totodată importante efecte de antrenare ce ar afecta pozitiv încasările bugetului.

Fondurile UE ar putea fi utilizate şi pentru susţinerea sistemelor bancare în NMSs, mai ales când pieţele financiare locale îşi dezvăluie imperfecţiuni în mod flagrant. De aceea am sugerat înfiinţarea şi susţinerea cu fonduri europene a unei entităţi financiare destinate creditului rural (întrucât băncile locale au un apetit foarte redus de a se implica în această activitate). Şi capitalizarea suplimentară a CEC şi Eximbank poate fi inclusă în această schemă de susţinere a economiei locale în condiţiile de funcţionare atât de precară a pieţelor financiare. În plus, o astfel de nouă misiune a utilizării fondurilor UE ar ajuta la trecerea la un alt model de creştere economică.

În opinia mea, România, alături de alte ţări nou-intrate în UE, trebuie să promoveze în Consiliul European, în Parlamentul European ideea unei redefiniri a utilizării fondurilor europene - în raport cu efectele (ce nu sunt conjuncturale) ale crizei economice. Această redefinire este sensul scrisorii pe care am adresat-o preşedintelui Juan Manuel Barroso şi comisarului Joquin Almunia în septembrie - ca fost ministru de Finanţe al României şi, până recent, europarlamentar.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de