x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O ţară de şefi

0
Autor: Ionuț Bălan 22 Feb 2012 - 21:00

La stat nu mai lucreaza 1,39 mili­oa­ne de oameni ca in 2009, ci doar 1,225 milioane. Ce s-a intamplat cu mai bine de 100.000 de bugetari, au fost dati afara sau sunt 'ascunsi' pe undeva? Pana a afla raspunsul la intrebare e bine de vazut ca si in com­paniile private lucreaza un soi de bugetari, dar pe care acestea nu-si propun sa-i disponibilizeze, din contra, chiar le majoreaza lefurile. De ce? Pentru ca firmele ii consi­dera foarte importanti pe cei care le mijlocesc relatia cu statul: conta­bili, inspectori de resurse umane, consultanti fiscali etc. Cu alte cu­­vinte, persoanele care le permit so­ci­e­tatilor comerciale sa razbata printr-un mediu economic care, ge­ne­ric, ii impiedica pe oamenii de afaceri sa intreprinda ceva ocupa o pozitie privilegiata. Oare ce-i mai usor: sa simplifici mediul de business ori sa adaugi un numarul apreciabil de functionari privati la 1,2 milioane de bugetari?!

Ceea ce se vede limpede este ca functionarii din sectorul privat nu produc valoare adaugata, dar sunt remunerati mai bine decat angajatii direct productivi. Si asta numai pen­tru ca permit companiilor sa nu aiba probleme cu statul. Intr-o eco­no­mie eficienta, forta de munca sti­mu­lata financiar este cea din 'front office', nu aceea din 'back office'. Din pacate, Romania nu-i ghidata de principii sanatoase, si de aceea este o tara de sefi. In administratia publica, ei sunt numiti de coalitia de gu­ver­na­mant nu datorita aptitudinilor lor, ci fiindca le-a venit ran­dul. In companiile private, birocra­tia e la fel de stufoasa, deoarece statului ii e frica sa nu fie furat. Mai departe, birocratii de stat sau pri­vati – cunoscuti sub numele de sefi – se comporta la fel: isi permit sa-i trateze cu dispretul suveran pe care li-l da apropierea de stat pe cei di­rect productivi, chiar daca din va­loarea adaugata generata de acestia din urma isi incaseaza veniturile.

Sigur functionand pe modelul de mai sus degeaba incearca statul roman sa-si fereasca de furt banii din taxe daca resursele nu se produc. Cehii au inteles de mult ca importanti sunt soldatii din linia intai – lucratorii direct productivi – nu belferii sau felcerii, contopistii sau vardistii, rosiorii sau senatorii. De aceea o tara ca a lor, care are jumatate din teritoriul, populatia si resursele Romaniei, scoate un PIB mai mare decat al nostru. Daca o tinem tot asa, vom ajunge sa-i cunoastem pe direct productivi pe nume, cum ii stiu chinezii pe ursii panda, pe cale de disparitie. Restul o sa emigreze cat de curand, caci, daca ursii alb-negri depind de habitatul cu bambus, oamenii cu chef de munca nu doar ca n-au nevoie de buruienile romanesti, ci, dimpotriva, se simt sufocati de ele.

Nu e greu de vazut de ce e PIB-ul atat de mic, din moment ce la el lucreaza atat de putini. Mai dificil pare raspunsul la intrebarea cum de reuseste statul, miraculos, sa dea celorlalti pensii si ajutoare. Totusi, poate. Iata cum: desi statul nu stie sa administreze economia, e numarul 1 in inginerii. Pune accize in euro, isi manevreaza bugetul dupa cursul de schimb, creste taxele si contributiile, uita sa-si plateasca datoriile. Statul ia de la toti, mai putin de la cei legati de cauza relelor. Iar cand e gata-gata sa scape din mana morisca de bani, schimba regulile jocului.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de