x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Oare la ce nivel se mai plasează „buffer”-ul de lichiditate al Ministerului Finanţelor Publice?

0
Autor: Ionuț Bălan 12 Mai 2020 - 07:48
Oare la ce nivel se mai plasează „buffer”-ul de lichiditate al Ministerului Finanţelor Publice?


Nu-i niciun secret că bancherii au fost cei mai la îndemână ţapi ispăşitori de-a lungul istoriei. Regele Filip cel Frumos al Franţei i-a executat pe Cavalerii Templieri după ce s-a împrumutat de la ei, pe motiv că practicau cămătăria. Şi asta a rămas o tradiţie, pentru că la fel a păţit şi liderul unui stat arab din Africa în zilele noastre.

Întrebarea este însă ce s-ar întâmpla dacă de mâine s-ar desfiinţa toate băncile, fiindcă e un păcat să pui preţ pe timp? Statul şi-ar satisface necesităţile de finanţare doar pe baza fiscalităţii. Ceea ce ar distruge businessul şi locurile de muncă. Sau angajaţii care ar rămâne fără bani cu două-trei zile înainte de leafă ar fi constrânşi să vândă din casă, în loc să apeleze la overdraft.

Din câte se observă, băncile atenuează mişcările dure împotriva mediului de afaceri şi induc stabilitate la nivelul individului. Îi oferă statului un răgaz să-şi pună la punct problemele structurale, ca să renunţe apoi să mai majoreze taxele. Cu alte cuvinte, sistemul bancar câştigă timp, care poate fi folosit pentru corectarea greşelilor celor ce administrează economia.

Da, însă când cineva îţi acordă o amânare, ţi-o dă ca să remediezi nişte erori, nu să faci altele, cum s-a obişnuit în România. Mai important de subliniat este că băncile au un evident rol social, prin intermediul „buffer“-ului de lichiditate oferit pentru restructurarea economiilor.

Dar, apropo de buffer, oare ce mai face cel al Finanţelor? Fostul ministru Darius Vâlcov a dezvăluit că a majorat buffer-ul de lichiditate de la 4,1 miliarde de euro - pe vremea lui Boc - la 9,25. Dar de atunci nu se mai ştie clar, deşi se numeşte Ministerul Finanţelor Publice.

Surprinzător e că niciun oficial nu recunoaşte că tot răul s-a produs pentru că s-a furat mult în plină criză şi că lichiditatea „retrocedată” s-a înlocuit cu împrumuturile ce constituite buffer-ul şi care se tot rostogolesc când ajung la scadenţă.

Şi s-a apelat la pieţele externe pentru completarea tamponului de lichiditate al Finanţelor în măsura în care băncile româneşti s-au supraexpus pe titlurile de stat interne. Ele au ajuns într-o astfel de situaţie în condiţiile în care creşterea economică nu prea le-a ajutat să-şi majoreze businessul în ritmul cerut de creditul guvernamental. Degeaba am depăşit Portugalia/Cehia ca PIB, dacă mărirea n-a avut calitatea necesară. A fost realizată cu majorare de preţ de active şi cu salarii rupte de productivitate, iar aceste aspecte se văd în inflaţia la consumator şi în deflatorul PIB.  Respectivei creşteri i se poate pune eticheta de sterilă şi ilichidă.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de