x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ofensiva populismului asupra băncilor centrale

0
Autor: Dan Constantin 17 Apr 2019 - 08:10
Ofensiva populismului asupra băncilor centrale


Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate vineri și sâmbătă la Washington, au dat un semnal de prudență pentru „mișcările” viitoare ale economiei. Creșterea economică, mai lentă decât previziunile anterioare, este amenințată de erodare din cauza tensiunilor majore SUA-China, SUA-Uniunea Europeană, care pot degenera într-un război comercial. Analiștii privesc echilibrat starea economiei mondiale, preluând tonul prudent al declarațiilor miniștrilor de finanțe din G20 și al guvernatorilor băncilor centrale prezenți la Washington, care susțin „protejarea expansiunii economice, continuarea atenuării riscurilor și reacții rapide pentru susținerea creșterii în interesul tuturor”. Între factorii de risc sunt reținute de bancherii lumii nivelurile datoriilor publice și private, ajunse la maxime istorice, și vulnerabilitățile financiare crescute. Nimeni nu neagă accentuarea antagonismelor naționale, dar istoria recentă arată că doar o criză majoră, cum a fost în 2008, poate să declanșeze revenirea la un trend accelerat al cooperării internaționale. Dezechilibrele interne și accentuarea politicilor populiste conduc spre opinii de-a dreptul nocive, care lansează soluții periculoase pentru stabilitate. Nevoia de finanțare a programelor promise electoratului împinge la măsuri fiscale agresive, care vor să preleveze asupra politicilor monetare. Atacul guvernului italian, care consideră că rezerva de aur gestionată de Banca centrală „este a poporului”, constituie o mostră a acestui curent cu adepți și între decidenți de la București. În lipsă de mijloace bugetare, cresc presiunile politice asupra băncilor centrale pentru ca acestea să scadă nivelul dobânzilor sau să stimuleze cumpărarea de titluri de stat care acoperă datoria publică. Banca Centrală Europeană ține încă direcția pentru apărarea independenței băncilor centrale. România nu trăiește pe o insulă deconectată de la aceste probleme. La Washington, BNR a fost reprezentată de viceguvernatorul Liviu Voinea. Acesta a avut confirmarea că deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale din 2 aprilie 2019 au anticipat concluziile bancherilor lumii. Încetinirea creșterii economice, o inflație peste cotele prognozate, creșterea nivelului datoriilor, ridicarea deficitului de cont curent la 4,5 la sută din PIB în anul 2018 sunt considerate „deosebit de preocupante” de unii membri ai Consiliului de Administrare ai BNR, potrivit minutei ședinței de politică monetară. Cei care lecturează comunicatul citat rețin ca „necesară o întărire a condițiilor monetare... s-a agreat controlul strict asupra lichidității de pe piața monetară”. Cu o datorie externă care se apropie de pragul psihologic de 100 miliarde de euro (99,610 miliarde de euro la 28 februarie a.c.), este de așteptat „scumpirea” banilor și, în consecință, accesul mai greu la creditări.


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de