x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ofiţerii roşii

0
Autor: Cristian Crisbăşan 04 Feb 2011 - 09:19
Ofiţerii roşii Cristian Crisbăşan/


149924-img-4915.jpgNu sunt un susţinător al actualului Guvern. Clasa politică de azi este o mafie a cărei familii se tot perindă, din patru în patru ani, la conducerea ţării, cu complicitatea românilor care-i votează.

Dar în cazul recentului scandal al recalculării pensiilor militare, cred că aspectul moral este mai important prin comparaţie cu cel legal. Da, s-a încălcat legea, şi aici nu este nimic de discutat. Însă nu pot să am respect pentru o lege care protejează nişte privilegii imorale.

Din păcate pentru domnii pensio­nari militari de azi (ofiţeri şi ofiţeri superiori, beneficiari ai unor pensii grase) ofensaţi în onoarea lor de „eroi ai neamului”, eu ştiu foarte bine cum stau lucrurile. În primul rând, bunicul meu a fost veteran de război, a făcut trei ani armata şi când să fie lăsat la vatră l-au trimis pe front să lupte împotriva armatei sovietice în al doilea război mondial. A stat patru ani pe front şi acolo i-au murit doi fraţi, dintre care pe unul l-a ţinut în braţe până şi-a dat duhul, pentru că avea o gaură în spate prin care i se vedeau plămânii şi prin mandibula smulsă i se vedea în gât. A fost lăsat la vatră în august 1944 şi când au venit trupele sovietice în ţară a fost jefuit de o patrulă de soldaţi conduşi de un comisar politic. A murit la vârsta de 99 de ani. Pentru mine, el este un adevărat erou. Da, de pensiile adevăraţilor veterani de război nu ar trebui să se atingă nimeni. Însă aceştia mai sunt foarte puţini.

Pe de altă parte, am avut „cinstea şi onoarea” să fac armata sub regimul comunist. Am fost lăsat la vatră în ianuarie 1989. A fost cea mai neagră perioadă din viaţa mea, şi nu din cauza privaţiunilor de tot felul – despre care se spune că ne-ar fi făcut „bărbaţi”. Ci pentru că acolo, timp de un an şi patru luni, am cunoscut cele mai crunte abisuri ale ipocriziei, inculturii, min­ciunii, prostiei, hoţiei, răutăţii, incompetenţei, demagogiei, cruzimii şi diabolismului uman. Cei din generaţia mea care au făcut armata ştiu foarte bine despre ce vorbesc. Cu alte cuvinte, stimaţilor ofiţeri, superiori sau nu, ai armatei române comuniste – care azi faceţi pe eroii nedreptăţiţi în pensiile voastre –, v-am fost recrut, supus, carne de tun, obiect de bătaie de joc şi vă cunosc atât de bine!

Am asistat în timpul serviciului meu militar la orori care vor rămâne, din păcate, nepedepsite. 90% dintre voi eraţi nişte nespălaţi inculţi, hoţi, agramaţi, aroganţi, cruzi, violenţi şi megalomani. Şi mai ales incompetenţi. Cu ce acte de eroism vă puteţi mândri voi? Că aţi construit comunismul sub ordinele dictaturii comuniste, nenorocind mii de recruţi trimişi „la munci”? Cu cine v-aţi luptat voi şi pe ce fronturi? Aţi trăit voi experienţa războiului ca bunicul meu? V-aţi opus vreodată cât de puţin regimului comunist? Nu, v-aţi bucurat de privilegii grase pe vremea dictaturii şi acum vă trăiţi bătrâneţile tihnite, cu pensii mari şi conştiinţa senină. Şi dacă vă credeţi încă nişte mari eroi ai neamului, ce părere aveţi despre eroismul pensionarilor care au curajul să su­pr­a­vie­ţuiască azi cu pensii de mizerie de câteva sute de lei, în timp ce voi ţipaţi că, în loc de 1.000 de euro, rămâneţi cu 1.000 de dolari pe lună (la cursul de azi) după recalculare? O babă care supra­vieţuieşte azi cu o pensie de 300 de lei este mai erou în viaţa ei prin com­paraţie cu orice fost colonel sau ge­neral comunist.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de