x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Olandezii lansează rachete cancerigene

0
Autor: Razvan Belciuganu 09 Sep 2009 - 00:00
Ministrul de Externe olandez, Maxime Verhagen, se declară preocupat, în numele opiniei publice din ţara lalelelor, de corupţia din România. Ca să-şi arate şi mai tare sperietura, avertizează că România nu poate să adere la spaţiul Schengen dacă nu păzeşte bine graniţa UE, nu combate corupţia şi nu aplică reforme, cu predilecţie în domeniul justiţiei. Poate că influentul om politic olandez ştie câte ceva despre dimensiunea fenomenului invocat şi cunoaşte şi modalităţile de răspuns ale politicienilor români. Pentru România, întotdeauna mesajele merg direct la ţintă în anii electorali.

În anul 2004, când Olanda asigura preşedinţia Uniunii Europene şi urma să se stabilească data de intrare în UE a României, pe toate canalele publice, secrete şi discrete, ţara noastră a început să fie împunsă sistematic şi ameninţată cu amânarea datei de aderare din aceeaşi cauză, corupţia. Dar acuzaţiile s-au dezumflat când, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale, la 4 decembrie 2004, România a achiziţionat, contra sumei de 23,5 milioane de euro, rachete de care Olanda se chinuia de opt ani să scape. Sistemele cumpărate de Bucureşti expirau în câteva luni, iar autorităţile olandeze erau asaltate de sute de procese ale militarilor care le-au deservit şi care se îmbolnăviseră de cancer. Achiziţia care s-a făcut taman când Traian Băsescu şi Adrian Năstase visau la fotoliul de la Cotroceni a fost strict secretă. Olanda nu a spus nici un cuvânt Guvernului român despre cazurile suspecte de cancer din cauza sistemelor de rachete "Hawk" şi se spera ca afacerea să ia avânt. Nu cele 23,5 milioane de euro plătite pe gunoiul olandez erau miza, ci modernizarea sistemelor de rachete şi dotarea ulterioară cu "consumabile", rachetele propriu-zise bune de lansat.

Or, toate acestea duceau spre jumătate de miliard de euro şi puneau bazele unei colaborări pe termen lung mijlocite de olandezi cu americanii de la Raytheon. La acea vreme, colegul de partid al lui Maxime Verhagen, creştin-democratul Van Der Knaap, secretar de stat la Ministerul Apărării, şi-a minţit colegii parlamentari susţinând că dezbaterile din Olanda privitoare la cazurile de cancer sunt, "evident, cunoscute în România". De asemenea, a avut şi o reacţie cinică: "Nu vrem să îi împiedicăm pe colegii români să le achiziţioneze, deoarece sunt sisteme excelente. Românii sunt încântaţi şi noi suntem de asemenea mulţumiţi că le-am vândut". De la momentul dotării Forţelor Aeriene cu aceste sisteme de rachete "Hawk" şi până în prezent, modernizarea lor n-a mai fost considerată o prioritate de Guvernul român. Compania americană producătoare a sistemelor de rachete Raytheon a tot încercat să paseze discuţiile despre contractele off-set, care ar fi trebuit să fie încheiate cu ţara noastră. După trecerea rachetelor primite de la olandezi pe lista de aşteptare în ceea ce priveşte modernizarea, la Bucureşti s-a trecut, în timpul guvernării Tăriceanu, pe o altă direcţie de acţiune, neexistentă până atunci în plan, aceea a dotării Forţelor Aeriene cu rachete cu bătaie scurtă şi foarte scurtă. De data aceasta, au fost identificate de partea română fix oportunităţile franceze, prin producătorul MBDA. Tot în an electoral şi tot în mod ascuns, Guvernul PD-L - PSD a preluat ideea liberală, pornind de la parteneriatul strategic româno-francez, şi a dat o hotărâre pentru perfectarea achiziţiei. Subit, după ce povestea a fost făcută publică, s-a ajuns la concluzia că MApN nu va dispune de fonduri în viitorul apropiat, aşadar, achiziţia a fost anulată. Între timp, ministrul de Externe, Maxime Verhagen, se arătase iarăşi îngrijorat de corupţia din România. Şeful lui Verhagen pe linie guvernamentală şi colegul său de partid, premierul creştin-democrat Jan Peter Balkenende, era şi în 2004 la cârma Guvernului  olandez, când România cumpăra rachetele amintite. Deja în 2004 era secretar general al NATO Jaap de Hoop Scheffer, şi el fost ministru de Externe al Olandei şi tot creştin-democrat. Cu puţin interes, după o săpuneală pe teme de corupţie, politicienii români vor relua tezele uitate privind modernizarea "Hawk". Şi poate vor trece şi la capitolul rachete sol-aer cu bătaie mare, care costă vreo 2,7 miliarde de euro.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de