x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

OMV şi-a dat arama pe faţă!

0
Autor: Ilie Serbanescu 19 Mai 2009 - 00:00

OMV şi-a dat arama pe faţă! În plină criză financiară şi economică şi-a vândut participaţia de peste 21% la grupul petrolier maghiar MOL către grupul petrolier rus Surgutneftegaz (al patrulea din Rusia) la un preţ de circa două ori mai ridicat decât preţul actual al pieţei.



La un asemenea preţ, suspiciunile duduie pe piaţa de profil, iar grupul maghiar spumegă. Toate interpretările spun că preţul tranzacţiei nu se poate explica decât într-un singur fel. OMV - oficial companie austriacă de stat - cumpărase mai de mult participaţia de peste 21% la MOL, pe când preţurile erau sensibil mai înalte şi toată industria petrolieră era în efervescenţă împinsă de boom-ul economic la scară mondială.

Dar o făcuse în numele unor firme ruseşti care, din motive diverse, probabil preponderent politice, nu doreau să iasă în faţă. Mai ales că este posibil să nu fi fost acceptate ca ofertanţi de cumpărare. Şi acum participaţia la MOL ajunge la adevăratul proprietar la preţul avansat atunci. Este posibil însă şi ca preţul înalt în raport cu nivelurile actuale ale pieţei să se explice şi printr-o recompensă acordată OMV de grupul rus pentru serviciul făcut.

Grupul maghiar MOL spumegă - şi vorbeşte pe şleau despre legăturile mai mult decât probabil îndepărtate în timp dintre OMV şi grupul rus - pentru că, după ce a rezistat, spre lauda sa, din instinct de conservare sau din suspiciune, tentativei de preluare ostilă din partea OMV, care a avansat nu de mult sume exorbitante în acest scop (ce cu greu ar fi putut fi prin dimensiune din safe-urile proprii), se vede acum ameninţat de o preluare directă din partea industriei petroliere ruseşti.

Grupul maghiar are un acţionariat diseminat - cu 39 de bănci străine printre proprietari şi cu un pachet consistent de acţiuni pe bursă - şi participaţia OMV (acum trecută la Surgutneftegaz) era individual cea mai substanţială.

Episodul probează suspiciunile care există de ani şi ani în legătură cu faptul că firme austriece, inclusiv bănci şi alte societăţi financiare, s-au făcut, într-o bună măsură, vehicule ale unor bani ruseşti. Într-un articol scris chiar pentru Jurnalul Naţional în urmă cu aproape doi ani pe această temă, vorbeam despre o "interesantă şi reciproc avantajoasă logodnă în care firmele ruseşti pun la dispoziţie fonduri, iar firmele austriece credibilitate sau, şi mai şi, paravanul împotriva resentimentelor de tip antirusesc atât de pregnante în zonă".

Şi argumentam că la o asemenea concluzie conduceau nimic altceva decât amploarea şi agresivitatea expansiunii companiilor austriece în centrul şi estul Europei, cu o susţinere financiară masivă, care depăşea net posibilităţile unei ţări, în fond mici, precum Austria.

Mobilizarea unor fonduri comparativ uriaşe pe termen scurt, îndeosebi a unor fonduri lichide, ridica întrebarea dacă firme austriece (companii industriale, comerciale sau bancare) "erau sau se ofereau să fie folosite ca vectori ai fabuloaselor resurse financiare ruseşti".

Problemele pe care criza financiară şi economică actuală le pune acestei "logodne" sunt evidente. Firmele şi băncile austriece traversează acum probleme acute în lipsa susţinerii "sponsorilor" lor. Căci, din cauza căderii preţului petrolului şi în general a preţurilor la materiile prime în contextul recesiunii globale, firmele ruseşti au dificultăţi financiare. Şi Rusia, după ce a prosperat peste un deceniu, a ajuns să-şi consume practic rezervele valutare acumulate şi, potrivit însuşi ministrului rus de Finanţe, va intra din nou pe pieţele internaţionale în căutare de împrumuturi.

În această "logodnă", firmele ruseşti nu sunt decât de felicitat. Şi-au deschis căi pentru poziţii bune într-o zonă ce a fost practic hărăzită altora. Nu aceleaşi felicitări pot fi adresate firmelor austriece, care, dincolo de realizările sau malversaţiile lor financiare, s-au autoexpus unor situaţii jenante din punct de vedere moral şi chiar economic.

Pentru România, semnalele de atenţie sunt tardive. Deja firmele austiece (oare austriece?) au preluat poziţii dominante în petrol, gaze, construcţii, bănci, asigurări. Autorităţile de la Bucureşti - care, din resentimente istorice sau comenzi externe, s-au ferit, cică, de capitalul rusesc - pot dormi totuşi liniştite! Oricum, nu mai este nimic de făcut!
Citeşte mai multe despre:   editorial,   austriece

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de