x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Onestitatea ca forma de existenta

0
Autor: Vladimir Tismaneanu 09 Iul 2005 - 00:00

Dorin Tudoran este unul dintre veritabilii exponenti ai traditiei intelectualitatii critice in cultura romaneasca.

Dorin Tudoran este unul dintre veritabilii exponenti ai traditiei intelectualitatii critice in cultura romaneasca.

La sfarsitul lunii iunie 2005, Dorin Tudoran a implinit 60 de ani. Ma bucur sa scriu acum aceste randuri despre un om pe care l-am admirat si il admir deopotriva ca intelectual democrat, ca jurnalist stralucit si ca poet de inalta si nobila clasa.

As aminti inainte de orice faptul ca, dupa venirea lui Dorin in Statele Unite, in urma sfidarii deschise a dictaturii si a unei prelungite si chinuitoare greve a foamei la mijlocul anilor ’80, am devenit prieteni apropiati. Eu plecasem din tara in 1981 si incepusem sa scriu texte pentru Europa Libera, precum si in numeroase publicatii vestice. Era vorba de articole in care incercam sa luminez originile totalitarismului comunist din Romania, dar si natura ideologiei comuniste in genere. Incercam sa fac acolo, in Vest, ceea ce nu ajunsesem sa fac fiind in tara, adica sa spun pe fata si fara teama ceea ce credeam. Pentru mine, gestul lui Dorin de ruptura cu sistemul era unul de o imensa semnificatie morala. Asa l-am vazut atunci si asa il vad si astazi, dupa doua decenii si mai bine. Recitind recent "Culoarea curcubeului" de Paul Goma, mi-a revenit in memorie atmosfera asfixianta din Bucurestiul acelor ani, cand prea multi dintre noi s-au multumit sa nu participe la spectacolele encomiastice, dar nu au mers pe calea riscanta a disidentei. Eseul lui Dorin Tudoran, "Frig sau frica", dedicat conditiei intelectualului sub dictatura comunista, ramane un document crucial al rezistentei politice si morale in acele vremuri de abisala degringolada a valorilor. Am fost fericit sa-l traduc in limba engleza, fiind convins ca propune o radiografie subtila si neiertatoare a abdicarilor si metamorfozelor oportuniste ale atator intelectuali romani. Eseul a fost comparat pe buna dreptate cu "Gandirea captiva" de Czeslaw Milosz — tipurile umane si rationalizarile surprinse de Dorin Tudoran sunt inrudite cu faimoasele portrete propuse de poetul polonez. Diferenta este insa elocventa: concesiile intelectualilor romani se petreceau la un alt ceas istoric, cand mitul comunist incetase sa-si exercite perversa forta de seductie. Era o alta forma de servitute voluntara, iar eseul lui Dorin Tudoran i-a facut o exemplara analiza.

Sosirea lui Dorin m-a mobilizat la maximum: am fost astfel incantat cand mi-a propus sa colaborez cu el la publicarea revistei alternativa de cultura Agora, sustinuta de Fundatia Nationala pentru Democratie (NED). Ca redactor-sef al revistei, Dorin a fost spiritul ei director, inspiratorul pozitiei consecvent democratice, antixenofoba si marturisit liberala a acestei importante publicatii trimestriale.

In octombrie 1987, am organizat la New York o conferinta internationala pe tema "Vor supravietui statele comuniste? Perspectiva dinlauntru". Intre participanti, sa-i pomenesc pe Mihai Botez (ajuns in Statele Unite in luna septembrie, dupa ce fusese supus hartuielilor Securitatii), Eduard Kuznetov, Aleksandr Zinoviev, Carlos Franqui, Richard Pipes, Daniel Pipes, Agnes Heller, Ferenc Feher, Miklos Haraszti si atatia altii, bine stiuti pentru pozitiile lor antitotalitare. Conferinta, organizata de Institutul din Philadelphia la care lucram pe atunci (Foreign Policy Research Institute), a fost intens mediatizata. Ne aflam in plina perestroika, iar data conferintei coincidea cu a 70-a aniversare a revolutiei bolsevice. Era un moment al explorarii lucide a reformelor din lumea comunista, dar si unul al rememorarii atator atrocitati. Dupa numai doi ani, revolutiile din Europa de Est si Centrala dovedeau ca sistemul comunist isi epuizase definitiv resursele de supravietuire. Volumul cu comunicarile prezentate la conferinta a aparut la Editura Macmillan in 1991 sub titlul "Dezbateri despre viitorul comunismului", sub coordonarea mea si a expertei pe tema comunismului chinez Judith Shapiro.

Prezentarea facuta de Dorin Tudoran in cadrul conferintei s-a centrat pe spinoasa chestiune a mostenirilor culturale ale comunismului. Impotriva celor care afirmau ca aceasta formatiune a fost apta sa creeze o civilizatie proprie, poetul roman sustinea importanta valorilor umaniste in definirea a ceea ce inseamna o civilizatie. Comunismul nu a fost capabil sa creeze o viziune coerenta asupra lumii, intrucat s-a intemeiat pe frica. Cenzura nu poate tine loc de destin, iar autocenzura nu poate constitui un sistem credibil de valori, nota disidentul roman. Pe scurt, asemeni nazismului, comunismul a creat o cultura, nu insa si o civilizatie. Imi amintesc perfect scena creata in sala conferintei: filozoful marxist iugoslav Mihajlo Markovic a luat cuvantul protestand fata de compararea comunismului cu nazismul. Unii prieteni mi-au spus ca sunt de acord cu cele spuse de Dorin, insa au preferat sa taca. Lucrurile s-au calmat, insa incidentul mi s-a parut simptomatic. Intre timp, marxistul critic Markovic a devenit, la inceputul anilor ’90, ideologul regimului Milosevic, profesand un nationalism agresiv si violent. Dorin a ramas fidel valorilor sale, spunand adeseori lucruri incomode, crezand cu pasiune in dreptul la diversitate si dialog.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   dorin tudoran,   dorin

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de