x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Operată pe inimă, se gândea la porumbei

Operată pe inimă, se gândea la porumbei

de Florin Condurateanu    |    13 Apr 2017   •   07:50
Operată pe inimă, se gândea la porumbei

Sufletistă cu preaplin, talentata actriţă de revistă Cristina Stamate a sădit atâta inimă în fiecare apariţie pe scenă, până când cordul ei a început să şchiopăteze. În cupletul trist despre soarta cu prea multe treburi a femeii, când rostea că femeia se ridică de lângă cada plină cu rufe la spălat îndoită de mijloc, precum mânerul încovoiat al bastonului, Cristina avea bob de lacrimă în ochi, atâta trăire aşeza în interpretarea ei. Marele chirurg pe inimă, profesorul Horaţiu Moldovan, a făcut o bijuterie de operaţie şi inima îndrăgitei vedete Cristina Stamate a redevenit vioaie în misiunea ei decisivă. Cum s-a trezit din anestezie, Cristina a spus oful ei: “Cine le-o fi dat de mâncare porumbeilor ce vin pe balconul meu, să mă externaţi cât mai repede, să le dau boabe iarăşi. Vânzătoarea de la magazinul din colţ zice mereu: «a venit nebuna aia de la Tănase, care cumpără mâncare de porumbei cu sacul». Îi ştiu pe porumbei, pe fiecare după sunetul gheruţelor pe pervazul balconului, fiecare are amprenta lui şi din ciugulitul boabelor. Mă emoţionează iubirea dintre un porumbel frumos, semeţ, cu o porumbiţă slabă şi urâţică; ce ocrotitor e porumbelul, îi alege ei cea mai bună grămăjoară de bobiţe”. Sensibilă, sentimentală, Cristina Stamate atrage romantismul de peste tot. Pe balcon şi-a organizat o veritabilă grădină cu flori frumoase, rare. “M-am dus să cumpăr seminţe de zambile mai aparte; nu erau în stoc, dar proprietarul mi-a propus să cumpăr un ghiveci cu cel mai roditor pământ şi zambilele mi le aduce peste o săptămână. Numai că o adiere de vânt a adus de niciunde o sămânţă de buruiană, s-a culcuşit în ghiveciul valoros şi a răsărit o mândreţe de buruiană, de fapt o buruiană banală, dar ea, nepoftita, s-a înălţat mândră, graţioasă, curajoasă. Am iubit această buruiană cel mai mult”. În ziua fugii Ceauşeştilor, Cristina Stamate, care n-a lipsit niciodată de la Teatrul Tănase, s-a dus la sala din Calea Victoriei târându-se de-a buşilea. Se trăgea, zburau gloanţe nebune. Cristina, cu sufletul ei bun, s-a târât ca o veritabilă infanteristă şi le-a dus nişte franzele soldaţilor care apărau Palatul Telefoanelor.

 

×