x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Opiniile stomacului gol

0
09 Noi 2004 - 00:00

Dupa o ciorba de burta, dreasa cu usturoi, smantana si ardei iute, nu-ti arde sa scrii nimic. Nici comentarii politice, nici pamflete.

Cat despre povestiri si nuvele, nici vorba. Tragi de tine si abia daca scoti un cancan sau o pagina de mofturi literare, pe care, dupa ce ti se mai asaza stomacul, le rupi minunandu-te ce obtuz poti sa fii uneori. Dupa o friptura de vaca si cartofi prajiti poti sa scrii si romane. Daca fleica e atoasa, e ca si cum ai manca porc cu varza: te ia somnul si sensul cuvintelor iti scapa. Scrii "orizontul era rosu ca purpura" si, cu ochii impaienjeniti de lene, cu mintea gelatinoasa, te uiti la fraza si te intrebi cum poate sa fie rosu? Ce, e tricou de fotbalist? Mai ales ca orizontul e o linie, nu o pata. Si alte dileme, la fel de inteligente.

Cu icre negre si un whisky mic, termini o cronica de arta in numai doua ceasuri. Cu fasole batuta, cel mult o prezentare de film romanesc. O fi pestele mancare sanatoasa, buna pentru obezi si persoanele cu probleme la ficat, dar daca e sa vorbim de inspiratie, doar somonul si salaul inspira. In nici un caz saramura de chitici. Poti sa incepi un editorial electoral cu peste - cu crap de crescatorie, daca scrii despre PSD, cu caras ieftin, daca scrii despre Basescu - dar ca sa-l termini si sa inteleaga cititorul ce vrei de la el, sfarsitul cere musai un rasol de stiuca.

Nu s-a intocmit inca o istorie a literaturii scrise de vegetarieni, pentru ca vegetarienii n-au creat retete artistice consistente. Doar salate de metafore. Marea literatura se scrie de cand e lumea cu muschiulet la gratar. Poti sa faci foame la tinerete, pana ti se ascut ideile si simti c-ai inghiti si pixul, insa ca sa le finalizezi e nevoie de mancare cu carne. Nuvelistii se fac cu sprituri si pui la rotisor. Pentru trilogii si romane fluviu, unde se cere vana si os tare, energia vine de la vinul rosu si cotletul de vitel in sange.

Daca ma uit inapoi, la tot ce am publicat inainte de 1990, imi dau seama ca am numai carti pe baza de adidasi de porc si tacamuri cu gaturi si gheare de pui. Ce-i mai bun in povestirile mele vechi, de la ciorba de cartofi cu oase afumate vine binele. Ce-i mai prost - de la morcovi fierti si de la piureul de urzici culese de tiganci in cimitire. O fi poezia romaneasca geniala, insa e geniu de tescovina si de votca taiata cu muraturi, nu de coniac vechi. Stomacul umplut cu borhot te face analist de stanga. Cu un pranz usor, dar fara zgarciuri, fara antreuri cu jumari si fara bere, dai numai eseuri politice de dreapta.

Ca sa votezi cu un folos, nu mintea trebuie sa-ti stea desteapta, ci matul. Iar matul nu-l tii de ajutor cu zeama de boabe si costita infasata in grasimi.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de