x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Oportunităţi şi vulnerabilităţi de criză

0
Autor: Radu Tudor 30 Oct 2008 - 00:00

Zilele acestea se fac jocuri mari. Rusia ţarului Putin dispune de fonduri importante pentru a prelua companii din Europa de Est, o zonă pe care doreşte să o controleze de 200 de ani. Au dominat-o prin teroare timp de 50 de ani. De la Marea Adria­tică până la Marea Caspică, o mare conductă cu dolari roşii îşi va revărsa preaplinul. Noua strategie a Kremlinului nu mai include, în mod prioritar, forţa militară.



Criza financiară globală oferă şi oportunităţi nebănuite, specifice unor astfel de momente. Pe fondul scăderii drastice a valorii de piaţă pentru unele companii stra­tegice, interese private sau de stat se pot concretiza mult mai rapid. Pe scurt, cei care dispun de lichidităţi în această perioadă pot achiziţiona pachete importante de acţiuni sau chiar societăţi pe de-a-ntregul. Potrivit analizelor făcute de specialiştii economici, există cel puţin do­uă zone cu resurse bogate care ar pu­tea fi câştigătoare ale crizei mondiale pe care o traversăm. Aceste analize se regă­sesc şi în materialele din surse des­chise pe care serviciile de informaţii le trimit factorilor politici decidenţi, pentru a des­chide bine ochii şi a preveni mate­ria­liza­rea unor vulnerabilităţi în planul intereselor strategice ale unui stat sau altul.

În primul rând, uriaşele fonduri de care dispun cele mai bogate familii din Orientul Mijlociu, rulate prin societăţi de investiţii sau bancare, ar putea fi dirijate spre cumpărarea unor acţiuni din SUA şi Europa. Puternice bănci arabe ar putea fi astfel salvarea pentru companii foarte expuse riscului sau aproape de colaps.

Pentru noi românii însă, preocuparea vine mai degrabă faţă de potenţialele a­meninţări de la Est. Cu un miliard de do­lari, cineva ar putea cumpăra, la preţu­rile actuale extrem de mici, pachete de ac­ţi­uni semnificative la companii româ­neşti. Evident, nimic la vedere. Sunt atâ­tea variante pentru protejarea identităţii adevă­ratului cumpărător, prin vehicule investiţionale. Interesul din zona de Est pentru a pune piciorul în spaţiul UE şi NATO a existat din­totdeauna. Chiar şi acum, când banii sunt mai puţini şi mai scumpi. Sau mai ales acum, ar spune cineva. Priviţi doar la modul în care cea mai influentă compa­nie din Kazahstan, o ţară extrem de bo­ga­tă, a cumpărat o companie petrolieră privată din România, stat UE. Fosta republi­că sovietică a reuşit astfel, prin KazMunaiGaz, atingerea unui obiectiv strategic, de a pătrunde în acest spaţiu economic. Având probabil nu doar interese pur co­merciale.  

Din punct de vedere economic, mişca­rea marilor fluxuri de capital este fireas­că. Din punct de vedere politic însă, cele două variante expuse mai sus dau fri­soa­ne celor care şi-au făcut un titlu de glorie din blocarea expansiunii intereselor ara­be sau ruseşti spre zona occidentală. O par­te din ele pot fi perfect legitime, ur­mă­­rind numai creşterea profitului şi controlul unor mari corporaţii. Dar nu poate fi neglijată nici ipoteza potrivit căreia Ru­sia, spre exemplu, dirijează bani de stat prin intermediul unor companii private spre zone din UE şi NATO pe care le vizea­ză de mult. Rusia a încasat în ultimul an peste 300 de miliarde de dolari din ex­por­tul de pe­trol şi gaze. Cifra de afaceri a companiei Gazprom creşte în fiecare zi. La fel şi in­fluenţa ei. Încercând un mic joc la cacealma împotriva bulgarilor, oficialii gigantului petrolier controlat sută la sută de serviciile secrete de la Moscova au purtat discuţii cu oficialii români pentru o cola­borare extinsă. Ruşii au marile lor reti­cen­ţe legate de România, în special din cauza poziţiei noastre pro-americane. Doar dosarul Kosovo ne-a apropiat în mod accidental. Ruşii au dat senzaţia că România ar putea face parte din proiectul Southstream, în ciuda opoziţiei exprimate de noi de la cel mai înalt nivel. Doar ca să-i prăjească un pic pe bulgari, care au semnat un acord cu Rusia pentru Southstream, dorind însă proprietatea asupra infrastructurii care va traversa ţara lor. Fapt care nu convine deloc Moscovei.

Zilele acestea se fac jocuri mari. Rusia ţarului Putin dispune de fonduri importante pentru a prelua companii din Euro­pa de Est, o zonă pe care doreşte să o controleze de 200 de ani. Au dominat-o prin teroare timp de 50 de ani. De la Marea Adri­atică până la Marea Caspică, o mare conductă cu dolari roşii îşi va revărsa prea­plinul. Noua strategie a Kremlinului nu mai include, în mod prioritar, forţa militară. La nevoie, o fac fără reţineri, ca în Georgia. Dar au devenit şi ei mai subtili după ani de zile de spionat în Occident. Cum Putin e unul dintre cei şcoliţi de KGB pe terenul fostei RFG, lecţia învăţată e simplă: cucerirea intereselor strategice prin bani şi oameni de afaceri controlaţi de servicii.

Amplificarea numărului fondurilor de investiţii arabe şi societăţi comerciale ruseşti în spaţiul UE şi NATO ar putea fi o provocare a crizei mondiale pe care pu­ţini lideri politici europeni sau români au luat-o în calcul. Nu e încă prea târziu.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de