Oroare fiscala

Doua au fost punctele forte ale campaniei electorale a Aliantei D.A., astazi motorul Guvernului: lupta impotriva coruptiei si promovarea unei politici fiscale de tip liberal, care sa incurajeze spiritual antreprenorial si sa mai reduca din presiunea impozitelor si taxelor. Primul dintre ele deja "s-a rezolvat": organele s-au pus cu umilinta in slujba noii Puteri si au inceput sa-i salte pe baronii in fata carora pana-n decembrie bateau din calcaie, Freedom House a tras un audit pe cinste, Botos si Amarie vor fi schimbati, toata tara va fi o revarsare de cinste si bun-simt functionaresc.

Partea cea mai sensibila insa a promisiunilor electorale de pus in practica ramane cea a filosofiei fiscale, zona unde mai ales PNL - formatiune politica reprezentanta, macar declarativ, a mediului de afaceri autohton - a debordat de critici la adresa PSD. Adoptarea cotei unice de impozitare imediat dupa preluarea fraielor guvernarii, masura promisa obsesiv in campania electorala, a ridicat simtitor cota de popularitate a coalitiei. Zona business-ului si, in general, cei din asa-numita middle class au receptat cu satisfactie reducerea semnificativa a poverii fiscale, iar cei cu venituri modeste nu au avut, initial, nimic de pierdut. Din nefericire, nepregatita, relaxarea fiscala a aruncat incasarile bugetare intr-o imensa gaura, primii care au reactionat fiind, la fel ca intotdeauna, expertii FMI. Acestia au solicitat, masuri fiscale de acoperire a semnificativului deficit, iar Guvernul a fost nevoit, dupa baletul si vitejiile de rigoare cu "nu ne impune noua FMI-ul politica economica", sa modifice Codul Fiscal.

Oroarea rezultata - si prezentata cu jena in glas, ironia sortii, de unul dintre cei mai acerbi critici ai politicii fiscale a PSD, Ionut Popescu, noul ministru de resort - intrece orice inchipuire. Atat omul simplu (incasator obisnuit al unui salariu de la unicul sau loc de munca sau pensionar), cat si cei mai cu stare (care-si permit sa joace pe Bursa, sa-si schimbe masina ori sa speculeze pe piata imobiliara) vor fi, deopotriva, mai mult decat afectati de avalansa de scumpiri si impuneri generata de intrarea in vigoare a noilor prevederi din Codul Fiscal. Degeaba se incearca ascunderea consecintelor prin formulari savante de tipul "o sa vedeti voi, la sfarsitul anului, cand trageti linie, ca veti fi pe plus". Cred ca nici macar Florin Georgescu, incontestabilul "rege" postrevolutionar al taxelor din Romania, n-ar fi reusit sa legifereze o impilare mai socialista decat opera de trei parale jucata de un cabinet ce se pretinde animat de un profund spirit liberal. De la accizarea a tot ce misca-n tara asta (inclusiv a electronilor pe fir si a gazului pe teava) si pana la jecmanirea cu acte-n regula a deponentilor la banci si a jucatorilor pe piata de capital, aproape nimic n-a scapat ochiului vigilent al portareilor de tip noi. Nu stiu totusi cum de le-a scapat aerul de respirat. Ptiu, drace, le-am dat o idee…