x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pacaleala de la Snagov

0
Autor: Mihai Tanasescu 27 Sep 2005 - 00:00
Pacaleala de la Snagov


Dupa 9 luni de haos fiscal, cand Codul fiscal a fost modificat de 4 ori, anuntarea unui pact (Pace fiscala) a fost ca o raza de lumina pentru mediul de afaceri, patronate si sindicate. Atunci cand vorbesti despre un pact, despre o strategie, te gandesti ca exista o viziune asupra modului in care politica fiscala si cea bugetara vor raspunde unor cerinte pe termen scurt (bugetul anului 2006), dar si pe termen mediu si lung, avand in vedere aderarea Romaniei la UE la 1 ianuarie 2007 si anii premergatori acestui eveniment.

Surprinzator a fost faptul ca, pactul de la Snagov a reprezentat, de fapt, o dorinta a actualului Executiv de a combate evaziunea fiscala si de a strange mai multi bani la buget. Nimic concret, nimic legat de felul in care Romania este pregatita sa faca fata socului integrarii, nimic pentru mediul de afaceri care, in continuare, ramane sceptic si neincrezator intr-un asemenea tip de comunicare.

Masurile anuntate in ultimele saptamani, date cu taraita (una pe zi de catre ministrul Vladescu), nu sunt nicidecum masuri coerente si legate intre ele, pentru a vedea exact vi-ziunea actualului Guvern. Ce stim pana acum este ca, probabil, ingrijorata de aceasta perioada, agitata din punct de vedere electoral (posibile alegeri anticipate), Alianta D.A. va pastra TVA la 19%, cota unica de impozitare a veniturilor, precum si cota de impozit pe profit raman la 16%. In schimb, romanii vor plati mai multi bani pentru mosteniri, pentru tranzactii de terenuri, pentru masini si pentru alte "vicii".

Deja obisnuiti cu faptul ca anul 2006 trebuie sa fie anul consolidarii finantelor publice in vederea pregatirii tarii pentru anul 2007, anul integrarii, aceste masuri luate nu pot constitui masuri serioase. Cei care cunosc ceea ce a insemnat anul 2005 din punct de vedere financiar si ceea ce va insemna 2007 si anii urmatori din punct de vedere al filosofiei bugetar-fiscale privesc cu scepticism aceste masuri. Stim doar ca, pana acum, veniturile in primele 9 luni ale lui 2005 sunt intr-o scadere relativa ca pondere in PIB fata de aceeasi perioada a anului 2004, stim ca deficitele externe (de cont curent) se vor apropia la sfarsitul anului de 10% din PIB si, mai stim, ca inflatia anualizata se indreapta catre doua cifre. Toate acestea pe fundalul unei descresteri economice majora, care va determina ca, la sfarsitul anului, plusul de avutie nationala fata de anul trecut sa nu fie decat de aproximativ 3,5% fata de performanta anului 2004, cand cresterea economica fata de 2003 a fost de 8,3%. Aceste elemente coroborate nu sunt deloc linistitoare. Ele prevad o deteriorare a echilibrelor economice si, in final, o inrautatire a puterii de cumparare a celor mai multi dintre cetatenii tarii.

Ce fel de strategie fiscala este aceea, care nu poate sa raspunda la evenimentele viitoare pe care Romania trebuie sa le infrunte, lasand in ceata tot ce inseamna mediu de afaceri si contribuabili?

In 2007, Romania trebuie sa aiba venituri bugetare mai mari cu cel putin 3% din PIB, pentru a putea raspunde cerintelor integrarii si sa poata sa continue tendinta cresterii economice. Este limpede ca, masurile anuntate nu au cum sa conduca la sfarsitul anului 2006 si inceputul lui 2007 la acest deziderat. Privind dincolo de anul 2007, Romania va trebui sa faca fata, in perioada anilor 2010-2015, unui plus de venituri bugetare de peste 8% din PIB fata de ce exista astazi. Pactul de la Snagov nu raspunde nici pe departe la aceasta cerinta pe termen lung. Este clar ca incercarea Executivului de a stabiliza nervozitatea mediului de afaceri, a sindicatelor si a patronatelor, nu este decat o strategie de politica interna ieftina care vrea sa multumeasca pe toata lumea, sa fie impozite mici dar neindestulatoare pentru buget, sa avem o liniste de care actualii guvernanti au nevoie in vederea pregatirii unor alegeri anticipate cat mai curand posibil.

Ceea ce este cert insa, anul 2006 va fi anul cand, vrand-nevrand, impozitele vor creste (fie TVA, fie cota unica), fiindca asa cum merg lucrurile pana in prezent, strategia propusa nu are viata lunga si nu raspunde cerintelor, pe care Romania trebuie sa le indeplineasca in anii care urmeaza.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   anul

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de