x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Palatul de pe colina

0
Autor: Ion Cristoiu 26 Noi 2006 - 00:00
Palatul de pe colina


ROMANIA CA TELENOVELA
Ajuns unul dintre cei mai bogati oameni ai tinutului, Nelu Caraba si-a tras un palat ca-n basme. A luat modelul cladirii dintr-o carte de Citire, singura lectura a fiicei sale, Roza, ramasa in mintea copiilor si acum, cand e ditamai femeia. Basmul "Fat-Frumos si merele de aur" era ilustrat de un desenator fara talent, promovat ca ilustrator de manuale pe vremea lui Ceausescu datorita devotamentului sau fata de partid.

ROMANIA CA TELENOVELA
Moto:
"Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul"
Mircea Badea
realizator tv

Ajuns unul dintre cei mai bogati oameni ai tinutului, Nelu Caraba si-a tras un palat ca-n basme. A luat modelul cladirii dintr-o carte de Citire, singura lectura a fiicei sale, Roza, ramasa in mintea copiilor si acum, cand e ditamai femeia. Basmul "Fat-Frumos si merele de aur" era ilustrat de un desenator fara talent, promovat ca ilustrator de manuale pe vremea lui Ceausescu datorita devotamentului sau fata de partid. Pus sa exprime in imagini Castelul unde Cosanzeana il astepta zadarnic pe Fat-Frumos, el trantise o fortareata din beton, cu stalpi ai portii cat turnurile de apa, si o ferestruica a fetei pe care nu putea iesi nici macar teava unei mitraliere, d-apoi gatul gingasei locuitoare. Nelu Caraba n-avea de unde sa stie ca desenul era o imposibilitate arhitecturala. Imbogatit rapid, in doar cativa ani, gratie unei afaceri obscure cu fier vechi, obtinut in cantitati gigantice din demontarea piesa cu piesa a combinatului Siderurgic, el comanda Palatul celui mai bun arhitect al Romaniei, concurent, printre altele, la un proiect NATO de casute de vacanta pe planeta Marte. Doar concurent si nu castigator, deoarece romanul concepuse un orasel satelit fara curs de apa, dand curs cercetarilor la zi, care proclamau planeta Marte ca fiind stearpa. Din nefericire, arhitectul nostru nu era la curent cu ultimele rezultate ale explorarii spatiului cosmic. Colegii sai americani aflasera, cu o zi inainte de termenul limita pentru depunerea proiectului, ca sonda spatiala Mars 3 descoperise apa pe Marte si, in consecinta, prevazusera splendidele vilisoare cu un paraias vesel, clipocind ostentativ chiar prin mijlocul cartierului.

Oricum, data fiind suma pusa in joc de proprietar, arhitectul se arata dispus sa-i faca proiectul. - La banii astia - zicea el amicilor - ii proiectez si un Scut spatial, chit ca, prin convingere, sunt antimilitarist si antiglobalist. Zis si facut. Nelu Caraba ii trimise Cartea de Citire cu elicopterul sau personal, varata intr-o cutiuta din tipla suflata in aur si legata cu funda rosie din import. Dupa semnarea contractului, dar mai ales dupa primirea avansului, evident, substantial, arhitectul ateriza la propriu in sat si-i prezenta lui Nelu Coraba schema viitorului Palat Rezidential. Asa cum dorise proprietarul. Arhitectul, obisnuit de pe vremuri cu toanele celor care comandau case, nu facu nici un efort sa-l contrazica. Lucrase inainte de 1989 in corpul de Arhitecti ai Partidului si invatase rapid, dupa cateva experiente nefericite, ca un client nu trebuie contrazis, mai ales cand e vorba de case. Vazuse multe la viata lui din acest punct de vedere. Prin anii ’80 fusese chemat sa ridice o vila de vacanta uneia din numeroasele nepoate ale Elenei Ceausescu. Poeta in secret (scria doar noaptea si cu draperii trase, deoarece lucra la Contabilitatea Gospodariei Judetene de Partid), nepoata sovaise inainte de a se decide, daca voia o vila gen Palatul la fereastra caruia Catalina se uita noapte de noapte, la Luceafar sau gen bojdeuca din Calin-File de poveste, in care nevasta isi asteapta sotul la lumina unui opait gasit cu greu in tara, dat fiind ca, potrivit statisticilor oficiale, acest obiect apartinea demult trecutului negru.

Pana la urma arhitectul o convinse (cu greu, e drept) pentru vila Catalinei, aducandu-i drept argument zdrobitor Poezii de Mihai Eminescu, volum aparut in Biblioteca pentru toti, din care rezulta ca nevasta din Calin-File de poveste avea un copil. Ceea ce nu era cazul ei, al nepoatei, care era nemaritata.

Palatul se inalta triumfator pe o colina de care Nelu Coraba facuse rost printr-un schimb ilegal de terenuri.

Cei care treceau pe soseaua care duce din munti la Floresti il vedeau in toata splendoarea sa si multi opreau masina, se dadeau jos si incepeau sa injure banditii care jefuisera tara.

Mirosind afacerea, un investitor istet tranti rapid, la marginea soselei, unde se exprimau revoltatii, o terasa cu mici si bere. In scurt timp, dat fiind ca numarul celor care se opreau sa injure coruptia din tara asta, dupa care vazand terasa, se asezau la o bere, crescu urieseste, afacerea inflori.

Investitorul tranti si un motel, prevazut cu o firma care atragea si mai multi clienti: "La Jos banditii!"
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de