Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vaticanul a militat la inceputul saptamanii pentru o reforma radicala a sistemului financiar mondial, subliniind ca 'economia are nevoie de etica' si a cerut infiintarea 'unei autoritati publice globale' si a unei 'banci centrale mondiale' care sa conduca sectorul financiar depasit de criza. Denuntand mentalitatea profitului cu orice costuri ca fiind responsabila pentru prabusirea financiara, papalitatea condamna ceea ce numeste 'idolatrizarea pietelor' si 'gandirea neoliberala', facand criza responsabila pentru scoaterea in evidenta a unor comportamente precum egoismul si lacomia colectiva.
Profesorul Bogdan Glavan considera ca pozitia Vaticanului seamana pana la confuzie cu cea a G-20. Eu am observat insa ca papalitatea s-a inspirat din crezul prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu. Acesta aprecia intr-o prezentare publicata pe site-ul BNR – inainte ca Vaticanul sa se exprime in favoarea unei noi ordini economice mondiale bazate pe etica si binele comun – ca se impune: 'Inlocuirea paradigmei economice compromise de actuala criza «individualism, profit cu orice pret si indiferenta fata de valorile morale» cu paradigma viitorului «spirit de solidaritate, profitabilitate in conditii de stabilitate si respect fata de morala sociala»'. Dar bineinteles ca si invataturile lui Georgescu sunt tributare cuiva. Etienne Davignon, presedintele Clubului Bilderberg – citat de prim-viceguvernator in prezentare – atrage atentia ca: 'Pacatul originar nu este consumul pe datorie, ci disparitatile crescande in procesul de distributie a valorii intre profit si salarii', ceea ce 'determina angajatii sa apeleze tot mai mult la credite de la banci care isi obtin sursele de imprumut tocmai de la beneficiarii unor sisteme inechitabile de distribuire'.
Ca sa conchid, filosofia papala actuala pare a fi apropiata nu doar de cea a G-20, ci si de cea a Clubului Bilderberg, cu precizarea ca o apropiere a papalitatii de atei si iluminati nu prea mai corespunde cu 'fisa postului'.
Mai exista insa o problema majora in legatura cu pozitia papalitatii. In Polonia, o tara profund catolica, avand o populatie de peste 38 de milioane de locuitori, partidul liberalului Donald Tusk tocmai a obtinut sufragiul maselor. Si iata care e optica lui Tusk, total diferita de cea a Vaticanului: 'Civilizatia europeana ar trebui construita pe valorile fundamentale ale libertatii, proprietatii private si competitiei, limitand rolul statului. Aceasta este calea de a indeplini aspiratiile Poloniei si ale Europei – este singura cale. Orice alte cai – cum ar fi mai mult stat in economie sau protectionism – sunt, in opinia noastra, false'. Iar daca e sa mergem mai departe merita sa-i reamintim Papei Benedict al XVI-lea ca predecesorul sau, polonezul Ioan Paul al II-lea, s-a exprimat – prin Sollicitudo rei socialis – in favoarea pietei libere. Parca as fi tentat sa spun bancul acela cu ofiterul german care fugarea un polonez, il prinde si, cand sa-l impuste, o voce divina ii zice: 'Fiule, nu trage, omul acela va deveni Papa'. 'Bine, si eu?', intreaba neamtul. 'Si tu, si tu', il linisteste vocea.
Dar in loc sa zic bancul, mai bine remarc faptul ca Fondul European de Stabilitate Financiara, menit a salva euro, intentioneaza sa garanteze sau sa imprumute statele in dificultate utilizand efectul de parghie – adica in suma mai mare decat banii adunati de la investitori. Si cand spun asta n-am cum sa uit ca, atunci cand intreprinzatorii privati recurgeau la 'leverage', acesta era asemuit cu un instrument al diavolului. Acum insa, cand urmeaza sa fie utilizat de state, el devine – miraculos – Mana lui Dumnezeu.
