Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
23 ianuarie 2004. Scoasa din sarite de amabilitatea Guvernului Nastase fata de dusmanul Silvio Berlusconi, baroneasa Emma Nicholson anunta ca va depune un amendament la propriul Raport anual.
Contrazicand textul redactat si depus pe 12 ianuarie 2004, inainte de a afla ca romanii il iau in seama pe premierul Italiei, si nu numai pe ea, singurul diriginte al amaratului pasalac de la Dunare, amendamentul suna astfel:"Recomanda Comisiei si Consiliului sa suspende negocierile de aderare cu Romania in forma lor prezenta, pentru a acorda prioritate deplina conducerii acestei tari catre impunerea domniei legii, care este cel mai important dintre criteriile politice de la Copenhaga".
E un amendament prin care se recomanda practic scoaterea Romaniei din procesul de integrare stabilit prin foaia de parcurs adoptata la Consiliul European din decembrie 2003. Autoarea nu se multumeste sa formuleze amendamentul. Porneste imediat o campanie apriga impotriva Romaniei. Declaratii dupa declaratii in presa romana, singura care, de altfel o ia in seama, din bine cunoscutul complex al presei provinciale, Comunicate dupa Comunicate prin mijloacele de propaganda ale Parlamentului European. Romania n-are capacitatea de a aplica legislatia europeana. Uniunea trebuie sa inghete negocierile cu Romania pana cand tara va transpune in practica legile deja adoptate. Apoi, cand se va constata ca le-a transpus deplin, se poate reincepe procesul normal de negociere. E limpede ca inghetarea negocierilor acum, in 2004, inseamna scoaterea Romaniei din calendarul riguros stabilit in decembrie 2003. Data de 1 ianuarie 2007 nu mai poate fi atinsa. Introdus in Raport, mai precis, adoptat de Comitetul de Politica Externa si de Parlamentul European, amendamentul nu duce automat la suspendarea negocierilor cu tara noastra. Rezolutiile Parlamentului sunt consultative pentru Comisie si Consiliu. Totusi, pentru investitori, dar mai ales pentru fortele interesate in integrare, ar fi fost un semnal dezastruos. Semnalul ca la nivelul Uniunii se fac deja planuri de renuntare la anul 2007 ca an pentru extinderea urmatoare, Romania urmand sa astepte pana cand va fi gata de admitere si Turcia. Culmea e ca in aceasta directie, de descurajare, lucreaza si reprezentantii PSD care, in stilul specific politicianului roman, stilul datului cu parerea ca sa se afle in treaba, vorbesc de o conspiratie impotriva Romaniei.
Suspendarea devine reorientare. - 18-19 februarie 2004. Comitetul de Politica Externa al Parlamentului European adopta Raportul Emma Nicholson. Amendamentul cu bucluc e modificat. Se va recomanda Parlamentului European nu suspendarea, ci reorientarea negocierilor cu Romania:
"Recomanda Comisiei si Consiliului sa reorienteze strategia de aderare a Romaniei pentru a acorda prioritate deplina conducerii acestei tari catre impunerea
domniei legii, care este cel mai important dintre criteriile politice de la Copenhaga".
La Bucuresti, sub semnul efortului de a
prezenta esecurile drept victorii, oficialitatile
procedeaza la inventarea unei euforii. Televiziunile
si jurnalele aflate sub influenta
se straduiesc sa traga pe sfoara poporul
roman. Baroneasa Emma Nicholson se
arunca in batalie pentru a demonstra ca din
punctul de vedere al efectelor reorientarea
e acelasi lucru cu suspendarea. Din nefericire
pentru optimistii din interes de la
Bucuresti, europarlamentara are dreptate.
Reorientarea e acelasi lucru cu suspendarea.
Aceasta deoarece cata vreme nu se
precizeaza ca reorientarea trebuie sa aiba
loc in cadrul calendarului stabilit de Consiliu
in decembrie 2003, aplicarea in practica a
amendamentului inseamna amanarea intra-rii dincolo de 1 ianuarie 2007. Romania se
afla in ultimul an de negocieri ale dosarelor.
Aceste negocieri ar urma sa fie suspendate
pentru a lasa loc eforturilor tarii noastre de
a implementa in practica legile aderarii.
Rezultatele acestui proces, care cere un
timp insemnat, vor trebui verificate de
Comisie si de Consiliu. Abia dupa ce se va
constata ca indeplinim, in sfarsit, criteriile
politice, vor fi reluate negocierile propriuzise.
Se introduce precizarea cu calendarul - 11 martie 2004. Parlamentul European adopta Raportul Emma Nicholson. Amendamentul celebru sufera o noua modificare. El arata acum asa:
"Recomanda Comisiei si Consiliului sa reorienteze, in cadrul calendarului stabilit la Consiliul European din decembrie 2003, strategia de aderare a Romaniei, pentru a sprijini aceasta tara in a realiza instaurarea deplina a domniei legii, care este cel mai important criteriu politic de la Copenhaga".
Nu sunt singurele modificari semnificative survenite in Raportul votat de Parlament fata de cel trecut prin Comitet. Se cuvin a fi mentionate: inlocuirea sintagmei "deplange" cu sintagma "considera", scoaterea amendamentului referitor la inselarea institutiilor europene de catre Guvernul Romaniei, ceea ce-ar fi reprezentat o acuzatie extrem de grava adusa direct cabinetului Nastase, introducerea frazei "incurajeaza initiativa de a crea o federatie a sindicatelor jurnalistilor", aparitia paragrafului 20, "Parlamentul e ingrijorat de legea partidelor politice, care constituie un real obstacol pentru partidele mici si regionale (...)". Extrem de interesant ramane faptul ca aceste modificari sunt urmarea unei interventii a europarlamentarului Guido Prodesta din partea grupului Partidului Popular European, cel mai numeros din Parlament. Tinand cont ca socialistii au fost de la inceput impotriva amendamentului cu reorientarea, putem spune ca formula definitiva e opera majoritatii zdrobitoare a europarlamentarilor. Nervoasa, Emma Nicholson sustine ca Parlamentul n-a modificat nimic din amendamentul sau. Din nefericire pentru doamna respectiva, noua forma, adoptata de Parlamentul European, e o infrangere categorica a zbaterilor sale de a suspenda negocierile cu Romania. Parlamentul European iida peste deste doamnei diriginte.
Un soi de Stalin al Romaniei democratice. Introducerea precizarii cu calendarul inseamna reconfirmarea de catre Parlamentul European a faptului ca foaia de parcurs va fi respectata sau, mai precis, ca nu exista nici un plan secret privind scoaterea Romaniei din carti. Baroneasa Emma Nicholson tradeaza o placere secreta de a trece drept un soi de Stalin al Romaniei democratice. Ne-a dovedit-o in 2002, cand se falea la Bucuresti ca ne vara in NATO. Ne-a dovedit-o in februarie 2004, cand ne-a amenintat la Bruxelles ca ne da afara din Uniunea Europeana. Criza provocata de acest personaj bizar in Europa de dupa caderea dictatorilor, personaj care tine sa creada ca de insomniile sale depinde soarta unui popor de 22 de milioane de oameni, a fost vazuta de unii drept semnul unor preocupari secrete ale mai- marilor continentului de a renunta la integrarea Romaniei in 2007. Daca ar fi fost asa, aberantul amendament cu suspendarea ar fi trecut si prin Comitet si prin Parlament. Modificarile suferite de amendament in directia grijii de a da Romaniei un semnal ca nimeni nu intentioneaza sa puna la indoiala calendarul stabilit in decembrie 2003, veritabila batalie dusa pentru ca Emma Nicholson sa nu-si indeplineasca hachitele, declaratiile ferme ale liderilor europeni, barbati cu un cuvant hotarator in conturarea noii harti a continentului, ne arata existenta unei vointe politice extraordinare de a vedea Romania in Uniunea Europeana in 2007. Exista interese politice si mai ales economice deosebite ca tara noastra sa intre, alaturi de Bulgaria, in 2007 in Uniunea Europeana. Purtatorii acestor interese stiu insa ca un semnal negativ trimis acum Romaniei, un semnal potrivit caruia tara noastra n-ar mai fi in carti, ar slabi eforturile nationale cerute de procesul de aderare, ar departa Romania de tinta aderarii.
Nici vorba de un succes al Guvernului Nastase, cum incearca propaganda oficiala sa ne convinga. E un succes al fortelor externe profund interesate ca granita UE sa ajunga in 2007 pana la Prut.
