Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă Edison ar fi incercat să ne pună să plătim becul la ora de lumină primită, astăzi compania lui ar fi fost cea mai mare din lume. Dacă Ford ar fi făcut o maşină pe care s-o plăteşti la kilometru, astăzi cumpăra toată Romănia, nu doar fabrica de la Craiova. Dacă Bayer vindea aspirinele la procent din banii pe care ii căştigi cănd eşti sănătos, probabil că azi firma s-ar fi numit Bayer-Pfizer-Roche şi aşa mai departe: ii cumpăra pe toţi ceilalţi.
Insă nici unul dintre comercianţii ăştia n-a avut aşa o idee deşteaptă. Becul se vinde cu preţ fix, care nu-şi ia comision din fotonii pe care ţi-i aduce in casă. Maşina costă atăt căt e in ofertă, e treaba ta căt mergi cu ea şi unde. Aspirina e doi lei, şi dacă măine semnezi un contract de un milion de dolari după ce tocmai te-ai făcut bine de răceală, nu datorezi la fabrica de medicamente nici un cent din el.
Ei bine, spune Steve Jobs, patronul de la Apple, toţi ăştia sunt nişte proşti. Vănd o marfă care se ieftineşte mereu, la un preţ care n-are nici o legătură cu căt vrea omul să plătească, ci mai degrabă cu căt costă plus o margine de profit meschină. Ce naiba sunt aşa de fraieri?
De la constatarea asta şi pănă la un produs care să te incaseze doar pentru că-l ai, drumul trece prin branding, paiete şi multă atitudine. A durat ceva şi-a ieşit pe piaţă, cu numele Iphone. Aţi auzit de el, copilul vrea unul, şeful se pregăteşte să-şi cumpere, şi Ianţu şi-a adus unul din State acum două săptămăni (mi-a zis mie, garantez pentru ştirea asta!).
Ce nu ştiţi (treceţi peste paragraful ăsta dacă sunteţi bine informat) e că Apple nu vinde doar telefonul, ci şi un contract de abonament exclusiv cu un operator, iar operatorul ăla care e aşa de norocos de poate vinde Iphone varsă o parte din vănzări inapoi la Apple. Am zis vănzări, adică din incasări, nu din profit. Profitul e opţional, partea lui Apple e obligatorie. Cum spuneam, e ca şi cum ai plăti 2 lei pe bec şi incă 20 de bani pe ora de lumină.
Chestia asta ca procedură de business e perfect legală in America. Numai că există o buturugă mică perfect capabilă să răstoarne carul mare al unei afaceri oneroase (dacă eşti socialist) sau perfect legitime (pentru liberali). Buturuga e legislaţia franceză. Ea zice simplu: nu poţi să condiţionezi o vănzare de alta - trebuie să scoţi produsul şi in versiunea fără catuşeâ¦
Ei bine, am o veste mare: ce-ar fi dacă in legea romănă ar fi o prevedere similară? Şi cine-ar vota aşa ceva, intr-o epocă in care toată lumea se bate cu cărămida pensiilor şi-a ajutoarelor de incălzire in piept?
Ştiu cine. Partidul pe care l-aş vota eu. Să-i zicem Partidul Generaţiilor pentru care Contează Altceva. Suntem prea puţini?
