Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Meciul pe care naţionala îl va juca la sfârşitul acestei săptămâni la Paris a creat pauză de şedinţă în campionatul intern. Până una, alta, despre şansele României în preliminariile CE se discută cu economie de combustibil. Selecţionerii folclorici mai consumă puţină răbdare până când vor băga foale pe naţională.
Până când vor contesta opţiunile lui Răzvan Lucescu privind alcătuirea lotului, până când vor trece la nominalizarea cu cea mai a dracului competenţă a titularilor, până când vor înteţi măreaţa dezbatere menită să-l desemneze pe purtătorul tricoului cu numărul 10. Dar până atunci, până când problemele naţionale vor deveni prioritare, pauza competiţională este folosită din plin pentru şedinţele fotbalului intern. Primul clocot vizează echipele jignite în aspiraţiile lor de poziţionarea în clasamentul actual sau echipele şifonate-n orgoliu de rezultatele ultimei etape. Ne aşteptăm însă şi la surprize. Nu este exclusă înscrierea pe lista dezbaterilor cu cârlig la scandal şi a unor răsfăţaţi ai soartei care cred că liniştea dăunează grav notorietăţii.
Pandurii consemnează prima decizie tranşantă a pauzei competiţionale. Ionuţ Badea - antrenorul-promisiune de la Piteşti, Curtea de Argeş şi Tg. Jiu - a fost concediat. Semn că Marin Condescu nu mai mizează şi în campionatul viitor pe vreun loc disponibilizat în prima divizie prin chiţibuşuri regulamentare.
O fi realizând omul că de această dată trebuie să se descurce prin forţe proprii în încercarea de a rămâne în liga lui Mitică. Ştiu că frământările Pandurilor nu deranjează aţipirea prea multor chibiţi. Ştiu că mineriadele fotbalului nu mai sunt la modă şi că astfel de subiecte ucid audienţa. Dar când Ionuţ Badea, îmbrâncitul de la Tg. Jiu, este privit ca soluţie de înlocuire a lui Andone, ca soluţie salvatoare pentru Dinamo, subiectul devine interesant. Pentru că dintr-un astfel de subiect se înfiripează o întrebare. Câtă nebunie poate să mai înghită fotbalul nostru? Iar răspunsul, unul dezarmant, îl dă fapta concretă.
Dinamo a etalat o mare răvăşeală în acest campionat. Jocul echipei a fost cu mult mai bolnav decât o arată rezultatele. Din şansă s-a înfiripat însă minciuna combinaţiei dintre cel mai bun atac şi cea mai slabă apărare. Iar în spatele acestei minciuni, pacientul a supravieţuit artificial. Nici ultimul eşec, cel din meciul cu Oţelul, nu ar fi creat temperatură de fierbere la Dinamo. Numai că tovarăşii de-o viaţă, tovarăşii de luptă şi suferinţă nu le-au mai ţinut companie dinamoviştilor şi în ultima etapă.
În timp ce Dinamo înclina steagul, Steaua câştiga cu Sportul în urma unui joc care le-a ieşit bine. Iar un asemenea afront nu putea rămâne fără reacţie. Dinamo a intrat în şedinţă. Dar a intrat, ca de obicei, fără să-şi facă temele ca lumea. Aşa că nici soluţii nu pot apărea. Echipa va fi sacrificată în continuare pe eşafodul luptei prin care masculii dominanţi din club încearcă să-şi marcheze teritoriul. Borcea, cel care s-a retras strategic în ultimul timp, pare în avantaj, aruncând vina pe Badea. Dă însă cu pietre-n stâncă. Pentru că nici Badea nu este vreun naiv. Iar până când vreo instanţă supremă nu va decide condiţiile partajului, dinamoviştii rămân ai orfelinatului fotbalistic.
Eşecul de la Timişoara i-a ars la bunăstare şi pe rapidişti. George Copos şi Dinu Gheorghe vor să pervertească cheltuiala de puncte în argument al unor reproşuri reciproce. Cotonogeala de pe sub birourile conducerii nu produce vânătăi cu efect la public. Când însă cei doi îşi agaţă acuzaţiile de cariera unor jucători e grav. Coman, de pildă, n-a venit în Giuleşti să joace pentru Vamă sau pentru Copos. A venit să joace pentru Rapid şi doar împotriva adversarilor din terenul de joc.
