Pelerinaj la moaştele cuviosului Băsescu

În finala bătăioasă cu moaştele cuvioasei Parascheva, moaştele cuviosului Băsescu, mai bine poziţionate faţă de camerele de luat imagini, au repurtat o victorie zdrobitoare. Zero răniţi la Iaşi, şapte călcaţi în picioare la Cotroceni. Sfinţenia care a pus stăpânire pe Palatul din Deal, fost al Cantacuzinilor, fost al Regilor, fost al pionierilor, actualmente al Băsescului, se exprimă prin coate în burtă şi o imensă nevoie evlavioasă de a pătrunde în altar. Înghesuială, ţipete, candori colegiale - ba p-a mă-tii, ce te bagi fă, vaco!

Băsescu s-a iscălit pe un clopot şi dă gratis religie poporului. Băsescu a făcut o mănăstire, ba nu, o biserică, la el în birou. N-avem să dăm mâncare poporului, dar putem da credinţă. Veniţi la Mine, zice mesianic Băsescu, frisonat şi pătruns de minunea cerească a realegerii, şi bătaia clopotelor va umple hămesitele voastre maţe! Episodul sfinţirii de la Cotroceni a pătruns până-n ultimul sat, până-n podul minţii ultimului spărgător de case de schimb valutar. Băsescu a făcut din stabilimentul de moravuri uşoare al Cotrocenilor lăcaş de rugăciune.

Băsescu e ctitor de chinovie. Biroul preşedintelui e un altar. Când pune capul pe pernă, alături nu se revarsă buclele blonde ale unei femei, nevasta, ci odihneşte crucea. Băsescu - de ce nu? - e Dumnezeu.

Voi face, fără a întina sper spiritul pravoslavnic al cuvioşiei sale, o măruntă corecţie. Bisericuţa sfinţită duminică nu este refăcută de Băsescu, ci - nu vă miraţi - de Iliescu. În mandatele prezidenţiale ale liber-cugetătorului Ion Iliescu, m-am bucurat de mânia constantă a preşedintelui de atunci care, prin consilierii săi sau direct, m-a şi ne-a (aici vorbesc de agenţia de ştiri pe care am condus-o şi o conduc, A.M.Press) biciuit mânios, replică la criticile, îndreptăţite şi dure, pe care i le aplicam.

Subiect al ironiilor mele a fost la un moment dat concilierea dlui Iliescu, prin cruci pe care le desena stângaci şi caraghios pe piept, cu biserica. După atâtea critici aveam să scriu, în mod surprinzător pentru prietenii mei, un articol laudativ despre Iliescu. Ce se petrecuse? Preşedintele, fără tam-tam jurnalistic, cu discreţie, decisese reconstrucţia bisericuţei-chivot a reginei Maria, dărâmată în vremea Împuşcatului.

Regina, despre care se spune că nu era în totul uşă de biserică, dar se înrudea cu unşi ai Domnului, de la ţarii ruşi până la regina Victoria, îşi mărturisea aici, singură, nesupravegheată de sepepişti, păcatele sau lipsa de păcate. Se ruga seara mai ales, când stelele, zice-se, înainte de a răsări îşi fac cruce. O femeie prin care singurătatea îşi croia potecă. Bisericuţa asta, ctitorită de Cantacuzini, se leagă de singurătăţile reginei lui Ferdinand Întregitorul, un bărbat mult mai viteaz în istorie decât în căsnicie.

Ei bine, în ultimul său mandat, Nea Nelu, sfătuit de consilieri, de, poate, bunul Dumnezeu, a refăcut bisericuţa reginei. Scriam atunci că Ion Iliescu pleacă de la Cotroceni lăsând în urmă un semn de iertare.

La isprăvirea construcţiei, patriarhul Teoctist a montat şi o placă volatilizată azi. Am rămas năuc aflând că Băsescu nu l-a încălecat doar pe Iliescu, ştergând unicul gest pravoslavnic lăsat de acesta la Cotroceni, dar s-a cocoţat pe o istorie pe care n-o ştie şi n-o merită. Băsescu violează marinăreşte istoria Palatului Cotroceni rupându-i lenjeria intimă. Încă din 2004, lăcaşul în care s-au înghesuit şi strivit duminică mii de pelerini, era gata.

Trebuia preluat doar de popi. Să-l sfinţească, să-i pună catapeteasmă şi clopot, Băsescu putea să îngăduie toate astea atunci, când a preluat mandatul. De ce a pus clopotul azi? Cum de şi-a permis neobrăzarea de a se proclama ctitor?

Am pe masă o carte uitată a lui Geo Bogza, despre poetul chinez Ciu-Yuan, englezul Fielding şi americanul Walt Whitman. "Se împlinesc, scria Bogza, 2230 de ani de când Ciu-Yuan, cel mai mare poet al antichităţii chineze, şi-a pus capăt zilelor înecându-şi trupul înalt şi drept, fruntea nobilă şi austeră şi adânca tristeţe care îi împietrise faţa în apele râului Mi-Lo." Motivul - "drama patriotului ce-şi vede patria trădată de propriii conducători, corupţi şi incapabili!".

Acum două milenii şi ceva conducători corupţi? Să nu ne mai rămână nici o altă şansă decât aceea de a ne sinucide, asemeni marelui poet din vechime? Călare nu numai pe aspiraţiile acestui popor, coborât ultimul în clasamente, Traian Băsescu îşi răzuie cu biserica şi cu noi toţi mucilagiul galben de pe izmene.

P.S. Actualul preşedinte, o indică toate sondajele, pierde în turul doi şi cu Antonescu, şi cu Geoană, şi cu Oprescu. Ei bine, toată această nebunie electorală începută cu prostituţia şi drogurile şi continuată cu biserica şi cu ce-o mai fi are un singur scop, disperat şi imposibil - câştigarea alegerilor din primul tur. Biet nebun! Bieţi nebuni noi toţi dacă va fi aşa.