Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Una dintre condiţionalităţile principale din acordul cu FMI este adoptarea unei legi unitare a pensiilor. La aceasta a lucrat de mult o echipă sub coordonarea unui profesionist, dl Mihai Şeitan, bun cunoscător al realităţilor şi cerinţelor din sistemul public de pensii.
Proiectul elaborat de această echipă este unul corespunzător realităţilor şi cerinţelor şi ar putea fi adoptat chiar şi mâine! Din păcate, forţele politice din România, din cauza cărora sistemul de pensii a ajuns de mult în faliment, continuă să facă politichie şi ping-pong cu această lege, neconştientizând sau ignorând riscul real al opririi plăţii pensiilor.
Iritând peste măsură toţi opozanţii politici, PD-L-ul dlui Băsescu, după ce într-o demonstraţie de forţă a obligat PSD să iasă de la guvernare, s-a trezit pus în inferioritate în Parlament. Ca urmare, Guvernul Boc, rămas minoritar după plecarea pesediştilor, a fost demis printr-o moţiune de cenzură. Simţind care va fi votul în moţiunea de cenzură, dl Boc a scos în grabă legea pensiilor din sertar, declarând că vrea să-şi asume răspunderea guvernamentală pe aceasta.
Ştia că nu mai are nici timp, nici posibilităţi să-şi asume această răspundere, dar a făcut-o pentru a putea trâmbiţa că dărâmarea Guvernului domniei-sale printr-o moţiune de cenzură ar avea drept motivaţie blocarea adoptării legii pensiilor, care, între altele, elimină pensiile speciale "nesimţite". Opozanţii dlui Băsescu vizau însă nu legea pensiilor, ci pe dl Băsescu.
De unde şi votul în moţiunea de cenzură! Dar, prin votul din moţiunea de cenzură, legea pensiilor n-a mai putut fi asumată de Guvernul Boc şi a rămas în aer. Pentru a nu fi penalizaţi electoral, opozanţii dlui Băsescu au iniţiat imediat în procedură de urgenţă o schimbare în statutul parlamentarilor prin care să fie eliminate pensiile "nesimţite" ale acestora. Ceea ce, în caz de aprobare, rezolvă însă doar o părticică din pensiile speciale şi nu reprezintă nici măcar o picătură din oceanul de schimbări obligatorii ce trebuie întreprinse printr-o nouă lege a pensiilor.
Situaţia este deosebit de gravă. Şi nu numai pentru că eliminarea pensiilor speciale - pentru care statul cheltuieşte anual peste un miliard de euro - nu este rezolvată! Ci şi pentru că politicianismul abject continuă! Cele două forţe politice opozante, confundând economia cu capul dlui Băsescu, au pus deja securea pe cea mai importantă prevedere a "legii Şeitan". Nu ştim care sunt intenţiile PSD şi PNL în privinţa pensiilor speciale (căci nu este vorba doar despre cele ale parlamentarilor, ci şi despre cele ale magistraţilor, militarilor, angajaţilor în serviciile secrete), dar aceste forţe politice au declarat clar că se opun decuplării pensiei medii de salariul mediu.
Or, aceasta este cheia problemei! Dincolo de pensiile speciale, nesustenabilitatea actualului sistem de pensii publice este determinată pe fond tocmai de cuplarea iresponsabilă - prin votul unanim al întregii clase politice - a punctului de pensie de valoarea salariului mediu. În condiţiile în care la un pensionar revine un salariat, este imposibilă finanţarea unui punct de pensie stabilit la 45% din salariul mediu, când de la un salariat se ia în medie drept contribuţie pentru pensii numai 29%. Este împotriva matematicii.
Dacă se vrea să se instituţionalizeze contributivitatea ca principiu de bază al sistemului de pensii - adică pensia să fie stabilită numai şi numai pe criteriul contribuţiei -, atunci trebuie recunoscută imposibilitatea matematică a acestei cuplări a cuantumului pensiei cu salariul mediu. Consecinţa este inevitabila neplată în curând a pensiilor! Ori se elimină această cuplare, ori se stabileşte această cuplare la nivelul procentului luat în medie din salarii drept contribuţie pentru pensii (respectiv vreo 29%). Restul sunt baliverne politice.
Nu te pot apuca decât ameţeala şi revolta să auzi foşti minştri ai Muncii, precum dl Marian Sârbu de la PSD şi dna Câmpeanu de la PNL, susţinând cuplarea actuală la nivelul de 45%. Rolul unor asemenea persoane - care ştiu despre ce este vorba - este absolut nefast şi înfiorant, pentru că, atunci când pensiile nu vor mai avea din ce să fie plătite, oamenii îi vor lua de gât pe cei aflaţi în funcţii atunci, şi nu pe aceşti adevăraţi artizani actuali ai dezastrului!
Şi să fie clar că FMI doreşte alte reglementări în domeniul pensiilor nu din vreun motiv de echitate socială, ci numai din acela de a coborî, şi încă serios, cheltuielile cu pensiile, ajunse la 9% din PIB. De a le scădea, pur şi simplu, pentru că nu sunt finanţabile! Avându-se de a face cu personaje precum Marian Sârbu, Mariana Câmpeanu sau Adriean Videanu, care ameninţă că, dacă nu vin tranşele de la FMI, nu mai sunt bani de pensii, cheltuielile cu pensiile au crescut, din motivaţii politice electorale, cu trei pătrimi în doar doi ani, ceea ce reprezintă o sporire în termeni reali (adică peste inflaţie) de mai mult de 60%! Aşa ceva, din punct de vedere financiar, nu este sustenabil!
Din cauza legii adoptate fără temei economic în 2008, pensiile au crescut în 2009 cu peste 16%, într-un an când salariile, care finanţează pensiile, au scăzut şi când economia, care trebuie să susţină salariile, s-a prăbuşit cu aproape 9%. Aceasta este explicaţia pentru care nu mai sunt bani de pensii, ajungându-se a se miza pe tranşe de la FMI pentru a le plăti în continuare. Ameninţarea cu neplata pensiilor dacă nu vin banii de la FMI este o diversiune! Pentru că nu banii de la FMI sunt problema. Pensiile trebuie plătite din bani reali existenţi, nu din împrumuturi. A le plăti din împrumuturi este sigur
că, dintr-un anumit moment, pensiile nu vor mai putea fi plătite!
