x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pericolul populist

0
17 Apr 2004 - 00:00

Recenta revenire a lui Vladimir Meciar in prim-planul vietii politice slovace atrage atentia asupra pericolului recrudescentei sovinismului populist. Pe fondul dezamagirilor si nelinistilor provocate de riscurile integrarii europene, populismul promite (...)

(...)scaderea preturilor, marirea salariilor, un stat puternic si o tenace rezistenta fata de presiunile Uniunii Europene si NATO.

Starile de frustrare si de deziluzie colectiva sunt matricea in care infloresc demagogiile populiste. O democratie robusta se poate dispensa de asemenea puseuri emotionale, ori le poate relative usor marginaliza. Pe de alta parte, cum s-a vazut in Franta (Frontul National al lui Le Pen) si in Austria (cazul partidului lui Jorg Haider), chiar asemenea democratii se intalnesc cu aparitia unor partide/miscari populiste de orientare sovina. Atunci cand partidele traditionale se consuma in polemici sterile, iar elitele sunt percepute drept conformiste si corupte apare posibilitatea ca pseudoprofeti sa opereze cu mituri politice degradate spre a starni pasiuni colective impotriva unui sistem considerat decadent (a se vedea situatia actuala din Venezuela, despre care voi mai scrie curand).

Nationalismul xenofob, ostilitatea fata de valorile umanismului european, exaltarea unui colectivism etnocentric, pedalarea narcisista pe un trecut romantizat pana la caricatura, toate aceste teme isi fac prezenta in momentul in care clasele politice din tarile postcomuniste nu izbutesc sa-si convinga electoratele asupra avantajelor reale, desi nu si imediate, ale intregrarii in structurile euro-atlantice. Intalnim fenomenul in mai toate statele postcomuniste: in Romania l-am vazut si continuam sa-l observam in discursurile ?????

Cu cativa ani in urma, in cartea mea „Fantasmele salvarii", il mentionam pe Vladimir Meciar alaturi de Ion Iliescu si Slobodan Milosevici intre politicienii de orientare populista din zona postcomunista. Azi stim cu totii unde se afla Milosevici. Ion Iliescu se apropie de sfarsitul ultimului sau mandat si a reusit sa se delimiteze de discursul populist agresiv (acesta ramane, indeosebi, dar nu numai, marca PRM, indiferent de recentele sale „schimbari la fata"). Intre timp, mai ales in ultimii cinci ani, s-au accentuat tendintele populiste in randurile partidului lui Viktor Orban in Ungaria — populismul este un fenomen care se sustrage distinctiilor ideologice precise. Poate fi de stanga ori de dreapta, important este daca aduce voturi. Iata ca acum, in Slovacia, tara recent admisa in NATO si mult mai aproape de integrarea in UE decat Romania, fostul boxer si lider populist Vladimir Meciar a revenit pe creasta valului electoral. Este o mare ironie ca in acest moment, cei doi oameni direct implicati in dezmembrarea Cholsovaciei (Vaclav Klaus si Vladimir Meciar) se afla din nou in pozitii de mare influenta. Ivan Gasparovici, rivalul lui Meciar la al doilea tur al alegerilor prezidentiale, este un politician chiar mai primejdios prin demagogie antieuropeana si nationalista decat Meciar.

Editorialul din New York Times din 14 aprilie („Noii demagogi ai Europei Centrale") il asaza pe Meciar alaturi de fermierul de porci din Polonia, Andrzej Lepper, a carui miscare „Auto-apararea" se situeaza in directa competitie cu principalul partid politic al tarii. Putina lume stie ca Lepper si-a inceput cariera in zonele tenebroase ale gruparilor nationaliste poloneze de la sfarsitul anilor ’60, ca sprijinitor al ultranationalistului general Mieczyslaw Moczar, ministrul de Interne al lui Gomulka si seful asa-numitei grupari a „partizanilor" (caracterizata prin antisemitism virulent). Iata ca dupa ani si ani, ca si in cazurile fostilor sicofanti ai ceausismului, ne intalnim cu nationalistii epocii tarzii a comunismului deveniti campioni a cauzei „omului sarac si oropsit". Lepper conduce o miscare de protest rural care predica intarirea controlului statal asupra economiei si se opune eforturilor de reconstructie eficienta a sistemului de protectie sociala.

Problema cu acesti populisti nu este doar ca ei promoveaza bigotismul, intoleranta, nationalismul vehement si politici economice de un simplism incredibil. Asemenea personaje exista si in Vest. Demagogii din Europa de Est, inclusiv cei din Romania, opereaza in structuri democratice inca nu intru totul consolidate, iar jocurile lor iresponsabile, vehicularea unor sloganuri de protest menite sa aduca lumea pe strazi in numele „justitiei" (miscarea din Argentina legata de Juan Domingo Peron chiar asa se numea — justicialismo) pot conduce la seisme institutionale. Coruptia trebuie criticata si eradicata, insa acest lucru trebuie sa se faca pe cale procedurala, prin competitie politica rationala si fara a se recurge la arma intotdeauna otravita a demagogiei manipulative. Cauzele coruptiei (si nu ma refer doar la coruptia economica, ci si la aceea politica) se afla in structurile institutionale si inainte de toate in precaritatea mecanismelor judiciare independente. Populismul insa nu ofera altceva decat atacuri antisistemice, rechizitorii inflacarate, retorica facila si amanarea unei abordari lucide a mizelor si strategiilor politice si economice.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de