x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Petrol, Securitate, Economie

0
08 Sep 2004 - 00:00

1. Se vorbeste mult despre factorii care au miscat pretul titeiului peste 40 dolari SUA/baril se enumera raportul intre cererea si oferta mondiala; ascensiunea economica a Chinei si Indiei (...)

(...)(care inghit tot mai mult petrol); situatia complicata din zona Golfului (in Irak, dar si temeri fata de stabilitatea regimului din Arabia Saudita); cazul Yukos in Rusia; speculatiile facute de fonduri de risc "hedge funds" (care vand si cumpara la termen mizand pe fluctuatii mari de pret) etc. Suntem intr-o perioada in care pretul titeiului ilustreaza tensiuni mari in economia mondiala si complicatii de ordin strategic si geopolitic. Estimari privind pretul titeiului in viitoarele luni merg de la 30 la peste 60 dolari in functie de scenarii posibile - provocand griji guvernelor tarilor care depind mult de import. Unii analisti evoca situatia de acum trei decenii, cand economiile occidentale au cunoscut "stagflatia" - stagnare economica si inflatie ridicata. Nu intamplator, in campania prezidentiala din SUA, dependenta de petrolul arab detine un profil ridicat, iar unele voci reclama utilizarea rezervelor strategice pentru a face fata socului de pret. Ce sa mai vorbim de tari sarace care importa combustibil.

2. Finele saptamanii trecute s-a soldat cu deznodamantul tragic din Osetia de Nord, cu moartea a peste 300 de adulti si copii dintre persoanele luate ostatice. Acest episod a fost evocat de presedintele Putin ca o dovada a slabiciunii statului si societatii din Rusia, a unei capacitati de aparare scazute fata de pericole neconventionale - fata de terorism. Dar acest eveniment, ca si conflictul ce dureaza in Cecenia pot fi judecate in contextul situatiei foarte tensionate din Caucaz, o zona depozitara de mari resurse petroliere; miza strategica a zonei este evidenta si, nu intamplator, rusii si americanii se intalnesc acolo.

Am facut referire la tragedia din Beslan, intrucat Rusia este un important furnizor de petrol pe piata mondiala. Cineva ar putea gandi: cum in Irak se incearca avarierea conductelor care transporta petrolul, de catre insurgenti, de ce cei care au luat ostatici in Osetia de Nord nu au incercat sa loveasca exportul rusesc de petrol. Aici se pot avansa interpretari. Una, ca pretul pe piata mondiala ar creste atat de mult incat Rusia, ca mare exportator, ar avea, paradoxal, de castigat: efectul pret ar precumpani asupra efectului cantitate (noul pret inmultit cu o cantitate diminuata ar depasi vechiul pret inmultit cu actuala cantitate). In consecinta, ar trebui deteriorat mult din capacitatea de export a Rusiei pentru a-i afecta veniturile totale - ceea ce nu este usor. A doua interpretare ar fi ca s-a dorit un efect emotional foarte puternic si imediat, o mediatizare globala a unei reactii violente fata de alegerile din Cecenia.

3. Situatia pe piata mondiala a titeiului va ramane incordata, chiar daca pretul va cunoaste fluctuatii in jos. Asia (in special China) va consuma din ce in ce mai mult, identificarea de noi campuri petrolifere nu pare sa tina pasul cu cresterea cererii, probabilitatea ca Orientul Mijlociu sa ramana o zona de zbucium intens este inalta, gruparile teroriste vor tine in vizor conducte si campuri petrolifere - iar efectul asupra pretului titeiului nu va intarzia. Toate acestea converg catre supozitia ca competitia pentru controlul si accesul la petrol, ca resursa strategica, se va inteti - ceea ce va influenta geopolitica mondiala, relatiile economice internationale.

4. Romania are o economie tot mai deschisa: volumul schimburilor comerciale (export plus import) se apropie de valoarea PIB-ului; sistemul financiar (bancar) este tot mai impletit cu cel al Uniunii Europene; economia autohtona evolueaza mai sincron cu spatiul european. In aceste conditii, socurile pe care le acuza economiile UE vor fi resimtite de Romania. Miscarile pretului titeiului pe piata mondiala vor reverbera mai iute pe piata noastra interna (privatizarea PETROM joaca si ea un rol in acest sens).

Inflatia interna va cunoaste influente provocate de socuri externe; pretul resurselor energetice importate are un rol esential aici. Pentru BNR si Guvern, mersul preturilor bunurilor industriale (ce compun indicele preturilor de productie, IPP) merita atentie; spre deosebire de indicele preturilor de consum (IPC), IPP arata o dezinflatie mult mai lenta, chiar reveniri la nivele superioare. Concluzii ar fi: dezinflatia poate cunoaste perturbatii, fie temporare; un IPP substantial mai inalt decat IPC sugereaza o rentabilitate diminuata pentru multe intreprinderi, ceea ce afecteaza perspectivele lor economice; exista o relatie intre evolutia IPP si arierate; si nu in cele din urma, persistenta unor dobanzi inalte depinde de evolutia IPP.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de