x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pianista e inclusa in pret

0
06 Noi 2004 - 00:00

SISTEMUL DE ALARMA al vilei e cu celule fotoelectrice. Vara, stapana casei lasa obloanele deschise, pentru ca floarea ei preferata sa se bucure de soare. La lumina si la caldura, planta inalta capul, iar miscarea ei declanseaza sirenele.

TUDOR OCTAVIAN - Scriitorul de la pagina 3

Nimeni nu mai intelege nimic: lucrurile in casa sunt la locul lor, broastele-s neatinse, nici vorba de hoti. Totusi, sirenele cand urla din senin, cand se opresc. E angajat un paznic, acesta jura ca-n casa n-a intrat nici un strain, sunt tocmiti detectivi, care nu descopera nici ei cauza. Firma verifica sistemul de alarma si-si declina responsabilitatea. In zilele mohorate, cartierul are liniste. "Ce soare minunat e azi", spune stapana casei, cand vremea se insenineaza. Si urca floarea ei preferata pe pervazul ferestrei de la etaj. O floare plina de viata, indiferenta la ultimele cuceriri ale tehnicii de protectie si paza, care inalta capul, iar sirenele incep sa urle.

HOLUL MARE al unui magazin universal. Pe un podium, o pianista blonda in rochie de seara canta polci si mazurci de Chopin. Dimineata, sub cupola cu musterii rari, contrariati de prezenta pianistei, care concerteaza frenetic ca in fata unei sali pline, cumparatorii se intreaba: Oare cu cat e platita? Dar ce importanta are. Totul, in final, intra in pretul cu amanuntul al produselor. In pretul carnatilor si al detergentilor e continut si onorariul absolventei de Conservator.

FOARTE CIUDAT: actorii, scriitorii, pictorii au agenti care le procura contracte, insa oamenii de stiinta, hotarat mai implicati in chestiunile economice, nu au. Poate pentru ca agentul unui savant trebuie sa fie el insusi savant, pe cand cel al unui artist doar om cu fler si vocatie de negustor.

DOUA SURORI nu-si vorbesc de foarte multi ani. Una dintre ele si-a permis sa aranjeze cu un notar situatia locului de veci al familiei, fara sa-si intrebe sora daca are chef ca si pe lumea cealalta sa stea impreuna. Ori sora, care tine supararea fiindca n-a fost consultata, zice ca-i sunt de ajuns cincizeci de ani sub acelasi acoperis. Are si dansa dreptul la un pic de intimitate vesnica.

MARGINITII SI IGNORANTII isi promoveaza zicatorile care-i tin mandri in marginirea si ignoranta lor. Cum ar fi: Nu-i frumos ce-i frumos, e frumos ce-mi place mie. Toata adolescenta mea a stat sub presiunile acestei zicale. Parca toti cei pe care-i cunosteam s-ar fi vorbit sa ma puna la punct, cand ma aventuram in lumi noi ale artisticului. Baiatule - mi se zicea, ca unuia pe cale sa greseasca definitiv drumul - asculta ce te invata lumea: Nu-i frumos ce-i frumos, e frumos ce ne place noua!

O CARTE DE CITIRE din anii ’75 incepea asa: "Aceasta tara frumoasa si bogata se numeste Romania, iar locuitorii ei se numesc romani". Am scris un articol, unde ziceam ca tara nu se numeste, ci chiar este Romania, iar locuitorii ei nu se cheama, ci chiar sunt romani. Dupa ce articolul a aparut, autorii manualului m-au reclamat la Sectia de presa a CC al PCR pentru "manifestari antisemite". Si macar daca autorii, doar fiind de alt neam, si-ar fi zis romani, dar erau de alde Mitica si Gheorghe. Mai mult decat antiromanismul marcat al celor care intocmisera manualul m-a speriat acest plural totalitarist: Nu era vorba de o simpla manifestare antisemita izolata, ci de mai multe, sub acoperirea uneia.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de