x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pofta de capitalism vine mancand

0
19 Noi 2004 - 00:00

Gradul de civilizatie al unei tari se recunoaste - e stiut - dupa ambalajele pe care le arunca cetatenii la ghena. Cu cat civilizatia pune mai serios stapanire pe o natiune, cu atat la gunoi vor ajunge mai multe cutii, cartoane, sticle, pungi etc. de la sapun, detergenti, cosmetice, fel de fel de produse alimentare, de la carne si legume, pana la feluritele sortimente de dulciuri, care mai de care mai apetisante si mai doldora de calorii.

Trecerea noastra de la socialism la capitalism, deloc delicata, lina, ci mai degraba in ritm de rodeo, cu suisuri si coborasuri, poticneli si echilibrari, contine anumite tablouri de-a dreptul idilice despre cum invata romanul, din mers, economia de piata. Pe bajbaite, pe nimerite, romanul dovedeste ca se descurca mai bine la nivel individual, in micro-universul lui, decat la un loc, alaturi de intreaga suflare.

Daca in plan general ne-au trebuit mineriade, piete ale Universitatii, falimente rasunatoare de banci, prabusiri naucitoare ale fondurilor de investitii, privatizari de mila si de sila, licitatii paguboase, someri, frustrare - am sintetizat cei 14 ani postrevolutionari - romanul la el acasa este de mult occidental. Chiar daca nu in gandire, dar in reflexe si comportament cu siguranta.

Satul sa mai astepte ca cineva sa-i faca ordine in viata, vecinul meu, colegul, varul, amicul, cititorul, telespectatorul - noi toti - am prins din zbor atitudini capitaliste. Foarte sanatoase, de altfel.

Romanii se ingrijesc mai mult de sanatatea lor - investitia in farmacii fiind una dintre cele mai prospere afaceri, isi dau copiii la tot felul de cursuri - de engleza, calculator, karate, dansuri, comunicare, actorie - plus ca ii imbraca si ii spala mai bine decat o fac adultii insisi - afacerile cu cele trebuincioase copiilor, inclusiv jucarii, rechizite, spatii de joaca si de petrecere amenajate, fiind, si ele, in topul firmelor cu profit.

Romanul anului 2004 nu uita sa puna un ban deoparte pentru a merge intr-o vacanta - de dragul peisajelor sau doar pentru a se simti om intreg, cu tot ceea ce este necesar sufletului si trupului. Apoi, abundenta de posibilitati de creditare te agata la tot pasul si tot romanul a devenit dator la banci ori magazine, pentru o masina noua, un televizor mai plat, o combina frigorifica mai incapatoare, un sistem DVD pentru pustiul din dotare.

Dar nimic din toate acestea enumerate pana acum de mine nu e mai presus de felul debordant, imberb - pe de o parte, tainic si subtil - altfel vorbind, capatat de roman pentru o alimentatie variata, ingenioasa, aspectoasa, adecvata. Raioanele cu alimente sunt intotdeauna aglomerate. Pietele colcaie de gospodine interesate de trufandale, fast-food-urile au vad si in cel mai ascuns cartier, pizzeriile fac legea, iar restaurantele nu dau, si pace, faliment. Nu au cum. Si nici nu trebuie. Din ce in ce mai multi romani ies seara in oras pentru a manca la restaurant. Si din ce in ce mai multi romani iau masa de pranz in oras, la restaurant - de altfel, prilej pentru discutii de afaceri sau intalniri pur si simplu.

Masa a devenit o prioritate pentru romani. Pana si cei mai neajutorati financiar se fac luntre si punte pentru ca, macar la salariu, sa-si faca o pofta alimentara. Nu degeaba statistica - cea care de obicei ne omoara - ne dezvaluie acum o realitate cu miros de friptura la gratar si arome de ciocolata. Anul acesta, romanii au mancat de 8 ori mai multa carne decat anul trecut - in special de pui si vita, de aproape 4 ori mai multe lactate si branzeturi, de peste 7 ori mai multe dulciuri si de 3 ori mai multe paste.

Un alt fenomen interesant este ca am inceput sa ne reorientam catre orez si paste, eliminand painea din alimentatia obisnuita. Numai intr-un an, consumul de paine a scazut cu 10 procente - ceea ce este foarte mult pentru o natiune care era obisnuita sa manance, pana la saturatie, paine, cornuri, chifle, batoane, biscuiti - fainoase sa fie.

Si uite-asa, romanul, banuit ca nu prea s-ar adapta lejer la capitalism, e, in fapt, mai pregatit ca oricand sa duca traiul occidentalului preocupat de sine. Daca l-ar mai ajuta putin si cresterea economica ar fi chiar minunat. Nu de alta, dar pofta - si cea de capitalism - vine tot mancand.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de