x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Politica, frana de motor a economiei

0
26 Ian 2005 - 00:00

In mai 2002, un "fost" - premierul Nastase - i-a spus altui fost - Paul O’Neill, secretarul Trezoreriei SUA: "Romania conteaza pe sprijinul Statelor Unite in ceea ce priveste atragerea unui volum mai mare de investitii straine directe".

Ministrul de Finante american nu i-a zis nu, dar i-a dat un raspuns conditionat, in genul celor cu care avea sa ne obisnuiasca mai tarziu Uniunea Europeana: "Cel mai important lucru este ca guvernele tarilor sa aplice legea si sa combata coruptia. Daca vor fi indeplinite aceste conditii, capitalurile straine nu vor intarzia sa apara, iar intreprinderile mici si mijlocii, care formeaza baza oricarei economii de piata, se vor dezvolta".

La mai bine de doi ani de la schimbul de replici, Romania nu mai este locul de unde vin stirile rele. Am devenit membru NATO, am primit unda verde pentru intrarea in UE, FMI ne-a declarat stabili macroeconomic. Dar investitorii tot intarzie, iar intreprinderile mici si mijlocii sunt la fel de departe de rolul pe care ar trebui sa-l joace. De ce? Fiindca gandirea guvernantilor n-a evoluat. Ei n-au realizat ca nu intotdeauna marimea conteaza.

De pilda, nu este mare filozofie ca intr-o tara bogata, cativa birocrati sa concentreze banii contribuabililor in mana statului, dupa care sa inaugureze obiective grandioase in sclipiri de blitz-uri si sunet de fanfara. Dupa cum este mult mai comod sa coordonezi 10-20 de companii-fanion, decat o mie-doua de intreprinderi mici si mijlocii. Si e mult mai simplu, din punct de vedere functionaresc, sa ai o tara dominata de mari producatori, mari importatori, mari distribuitori. Dar la urma, ce sa vezi? In loc sa se concureze furnizorii, asa cum scrie in cartile de capitalism clasic, se concureaza cumparatorii, clientela face coada la ofertele speciale ale marilor magazine.

Maretia socialismului, grandomania raportarilor macroeconomice nu au cum sa fie inlocuite cu eficienta si succesul capitalismului, decat pe seama dinamismului, pe care doar intreprinderile mici si mijlocii il pot imprima. Avantajele acestor companii, care nu impresioneaza ochiul, precum concernele cu mii de angajati, deriva din factorii motivationali. Ele nu se pot organiza in grupuri de presiune, caci singurele cai de a-si maximiza profiturile sunt reinvestirea, flexibilitatea si inovatia. Deciziile se iau rapid. Nu se poarta o batalie nesfarsita cu sindicatele. In economiile in care numarul intreprinzatorilor este mare, cel al functionarilor e mic. Dar cel mai important castig este ca acela care alege furnizorul este clientul, nu invers.

Politicienilor insa tot nu le pasa. Adevarata fractura intre macro si micro se reduce de fapt in Romania la o lupta intre cine este stapanul: "clientul nostru…" sau politicianul. Si cand imaginea omului politic primeaza, cand are nevoie sa taie panglici inaugurale in lumina reflectoarelor, atunci aceasta atitudine coincide cu inflatie si deficite mari, cu accesul greoi la credite, adica exact cele mai mari obstacole in calea dezvoltarii IMM. Deficitele bugetare, dar mai ales cele cvasifiscale reprezinta cauza uneia dintre cele mai mari inflatii din regiune. Ele constrang statul sa se finanteze de la banci, in dauna companiilor private. Cheltuielile bugetare fac imposibila scaderea impozitelor, iar cand acestea se reduc, miscarea este compensata prin marirea taxelor.

In timpul acesta, o sumedenie de ingineri, care ar trebui sa stea la baza inovatiei autohtone, s-au facut agenti de vanzari pentru marfuri straine. In supermarketuri, aceiasi producatori ori importatori fac aceleasi oferte speciale, pe rand, ca sa vanda toti, ceea ce aduce mai mult a cartel decat a piata. In urma cu cinci-sase ani, in Polonia - ca acum in Romania - erau la mare moda centrele comerciale intinse pe cateva hectare. In prezent insa, oamenii au redescoperit buticurile. Vin tarziu de la munca si cumpara de la magazinele mici din colt, cu program nonstop, a caror oferta este aproape la fel de avantajoasa.

Recapitulam. Care este cea mai mare problema a Romaniei? Concurenta - capitol de negociere incheiat cu UE pe ultima suta de metri, si asta cu derogari. Beneficiile de grup, platite prin inflatie, deficite, acces dificil la credite, in general, prin politizarea excesiva a fiscalitatii, trebuie substituite prin dinamismul micilor afaceristi, fiindca piata si numai piata reuseste cel mai bine sa repartizeze resursele si sa puna oamenii la treaba. Concluzia a tras-o deja Leszek Balcerowicz, unul dintre putinii economisti din Est cu succese unanim recunoscute international: "Trebuie renuntat la mitul marilor companii, asa-numitii campioni nationali, care au atat de mult succes, incat trebuie subventionate pentru a rezista".
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de