Politică și inundații

Inundațiile în România au fost, au venit și anul acesta și vor mai fi, mai multe și mai intense în viitor. Ce răspunderi își asumă statul prin legi și prin politici guvernamentale în fața oamenilor, comunităților și întreprinderilor economice?

Imaginile ce-i arătau pe primul-ministru și viceprim-ministrul într-o barcă pe un făgaș umflat de ape, împinsă din apă de oameni ai forțelor de intervenție, a creat o reacție publică negativă, exact contrariul imaginii ce se dorea să fie arătată publicului. Chiar și edecarii trăgeau bărcile de pe mal iar nu cufundați până la brâu în apă. E o simplă greșeală de aranjament sau e vorba de o veritabilă eroare politică? Cred că ambele, căci sfaturile pentru a obține “oportunitatea de imagine” sunt mai repede ascultate decât expertiza și opiniile despre materia însăși, în acest caz inundațiile.

În prefața la formidabilul roman “Principele” al lui Eugen Barbu, Henri Zalis scria: “Nu se mai ascunde discrepanța dintre etic și politic; guvernarea este lovită de incompatibilități: profesionale, morale și pur și simplu omenești.” E păcat să vedem guvernarea Ponta în această stare. Era mai normal și profesional să fie cunoscut și aplicat un vast program de măsuri privind prevenirea și combaterea inundațiilor. La fața locului, în confruntarea cu realitatea dramatică a inundațiilor, ceea ce privește politica înainte de toate sunt starea oamenilor și a obiectivelor sociale și economice afectate. Politica este de fapt un act esențial al alegerii unei soluții durabile între mai multe variante bine gândite și întemeiate tehnic și economic. Oamenii au mari așteptări de la guvern pentru situațiile de întrerupere a normalității vieții lor. Guvernul există pentru a gestiona cât mai eficient și convingător aceste așteptări. Acțiunea puternică împletită cu știința, ambele instrumente ale civilizației, trebuie în fond să apere o lege dreaptă și rațiunea. Spre exemplu, cât de multe – resurse financiare și umane – ne putem permite să alocăm în lupta cu inundațiile. Astăzi este dovedită științific creșterea frecvenței evenimentelor de precipitații extreme urmare a schimbărilor climatice în toată emisfera nordică. În România se pare că un asemenea eveniment ce se producea în 1960 cam o dată la trei ani se poate produce acum la mai puțin de doi ani. Politica trebuie să supună unei largi dezbateri concluziile unor studii științifice de specialitate. Asemenea studii inițiate de guvern sunt menite să indice care sunt localitățile afectate, cât de mari sunt pericolele și pagubele pentru persoanele locuitoare și la ce nivel costurile pentru protejarea proprietăților sunt mai mari decât eventuala lor refacere.
E mult mai mare nevoia de curajul inteligenței și gândirii decât de “curajul” imaginii.