x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Politica militară cu prea multe viteze

0
Autor: Dan Constantin 30 Mar 2017 - 07:50
Politica militară cu prea multe viteze


Documentul semnat și de președintele Klaus Iohannis la Roma statuează un viitor al Europei cu mai multe ritmuri. Cei care rămân de căruță sunt invitați să recupereze, Uniunea Europeană rămânând o structură deschisă. Evident, ușile nu se deschid doar pentru intrare (destul de restrictivă, cu ani de negocieri complicate), ci și pentru ieșire (Brexit, decis într-o zi, prin referendum). Chiar în ziua Z a începerii decuplării Marii Britanii, Polonia a luat o decizie plină de semnificații: retragerea din EUROCORPS, structura militară operațională a UE pentru misiuni de urgență. Plecarea fără explicații publice din comandamentul de la Strasbourg al acestei unități, nucleul unei forțe militare care poate ajunge la un efectiv de 60 de mii de militari - dimensiunea unui corp de armată nu este doar o supărare de moment pentru realegerea lui Tusk.

În Declarația de la Roma este inclusă și teza apărării comune, a întăririi formelor și structurilor militare care să dea coerență și capacitate de negociere UE, în perspectiva neclară a viitorului relațiilor cu SUA și a priorităților strategice ale noii administrații de la Washington. Polonia este un partener strategic al SUA, care și-a pus toate ouăle politicii de apărare, inclusiv înzestrarea, în coșul de comenzi al industriei militare americane. Cei 27 s-au angajat pentru a întări colaborarea și în industria de apărare. Or, Polonia pleacă din EUROCORPS la câteva zile după ce a semnat mai mult de nevoie decât de voie documentul de la Roma.

România, devenit partener strategic al Statelor Unite în timpul administrației Obama, nu a avut încă semne de disidență față de planurile politicii de apărare comună a UE. Dotările din ultimii ani, destul de puține, s-au îndreptat către SUA (contractul pentru F-16), Italia (avioanele Spartan) și Germania (muniție). Când s-a angajat la un buget de înzestrare mai consistent, România a devenit o țintă curtată de marii furnizori. Încercările de a angaja șantierele Damen din Galați pentru dotarea cu corvete și a valoriza capacitățile de la Airbus Helicopers de la Ghimbav pentru înnoirea flotei de elicoptere au fost rapid virusate cu alte planuri. Acum apare un protocol de angajare a industriei militare din Israel în dotarea militară a României. Sună ca un exit al României atât din planurile NATO, cât și ale UE. Intenția Guvernului, anunțată după vizitele liderului PSD în Israel, și consultanța politică pentru victoria în alegeri par un ,,tain”. Politica militară cu mai multe viteze poate deschide larg poarta pentru ritmurile diferite ale UE, pe care nu la acceptăm, dar le semnăm.

 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de