x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Politica şi lăcomia necontrolată

0
Autor: Petre Roman 17 Iul 2011 - 21:00
Politica şi lăcomia necontrolată


Cei mai multi romani cred astazi (nu­meroase sondaje de opinie o arata) ca cel mai mare obstacol in calea reali­za­rilor personale si relansarii econo­mico-sociale a Romaniei este politica, mai exact politica de partid. N-au cum sa nu aiba dreptate. Doar ca rea­li­tatea e mai omeneasca. E vorba despre scaparea de sub control a la­co­miei cu care oamenii partidului aflat la putere se napustesc asupra ba­nilor si averii publice. Asa se ex­pli­ca in cea mai mare masura faptul ca profesionalismul si competenta in administratiile publice conteaza prea putin sau chiar deloc. Conteaza inainte de toate loialitatea fata de par­tid. Este o lume cinica, a compro­mi­sului pacatos. Banii canalizati de o astfel de politica prin intermediul gu­vernarii nu au condus in ultimii 20 de ani la cresterea semnificativa a ca­pacitatii productive a Romaniei prin "alo­carea eficienta a capitalului spre cea mai buna posibila utilizare a acestuia" dupa formula clasica a eco­no­mi­ei capitaliste. Lacomia necontrolata a reusit treptat-treptat sa domine nor­mele institutionale si de civilizatie. Fi­nantarea partidului pe cai neinstitu­ti­o­nale a devenit metoda de baza a functionarii acestora.

Statul nu trebuie sa controleze via­ta publica. Lunga experienta co­mu­nista ar trebui sa ne indeparteze de­finitiv de o asemenea tentatie. Dar via­ta publica ar trebui sa intervina ferm cand statul este supus unei la­co­mii – atat personala, cat si politizata – din partea acelor ce au datoria sa serveasca interesul public.

Calculatiile cost-beneficiu ale fie­ca­rui partid s-ar schimba radical daca nu­meroasele lor interventii si interese ne­institutionale nu s-ar mai putea des­fa­sura pe cai institutionale.

Guvernarea actuala se desfasoara sub mari restrictii si amenintari: acordul cu FMI (un medicament care iti da mai multe sanse, dar nicidecum sa­na­tate), scadentele implacabile la pla­ta salariilor si pensiilor, incapaci­ta­tea administrativa in accesarea fon­du­rilor europene, slaba interco­nec­tare politico-diplomatica cu lumea oc­cidentala, cu UE in primul rand, intr-un moment de cumpana al acesteia si atatea altele. Dar restrictia si ame­nintarea cea mai daunatoare este ins­talarea lacomiei fara precedent in ran­dul celor care sunt in partid pentru profit personal in orice conditii. Privind din opozitie, cat se poate de cri­tic desigur, nu-mi place ca gandim fu­­riosi, dar aparem incapabili de ac­tiune. Unde sau cand se mai suprapun interesele puterii si opozitiei? Nici unii, nici altii nu mai pot con­vin­ge cu neadevaruri convenabile. Intr-un moment in care pur si simplu suntem obligati sa ne bazam pe fortele pro­prii ale Romaniei, trebuie sa cons­truim ceva prin care eliminam confuzia si asezam lucrurile mai calm intr-o directie benefica pentru oa­meni si tara. Adica sa construim un con­sens si sa folosim metode in­te­li­gen­­te pentru a solutiona probleme grave. Daca a existat un moment in exer­ci­tarea functiei de prim-ministru in care am avut sentimentul unui "ajutor de la Dumnezeu", acela a fost cand Parlamentul liber ales dupa Re­vo­lutie investea cu incredere Guvernul, la 29 iunie 1990, fara nici un vot im­potriva. Trebuie sa evitam cu orice pret un ciclu vicios repetabil: opozitia in­vinge puterea in alegeri si rezulta­tul e ca "ai lor" sunt inlocuiti cu "ai nostri". Lupta sincera si energica im­po­triva lacomiei si coruptiei e cheia de bolta a constructiei moderne a Ro­maniei. In primul rand, eliminarea for­mei letale a coruptiei care este re­tea­ua institutionala obligata sa func­tioneze pe cai neinstitutionale.

Salvarea vine de la noi, pentru ca orice libertate trebuie insotita de semne de atentionare.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de